1 Decembrie, Ziua Națională a României. Ce semnificație istorică are aceasta zi, pentru toți românii de pretutindeni

Iată ce semnificație are Ziua Națională a României și ce înseamnă ea pentru români.

Ziua Națională a României este sărbătorită pe 1 decembrie, această dată fiind stabilită printr-o lege promulgată în 1990. Prima lună de iarnă marchează un moment important din istoria românilor, și anume cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918. De atunci, an de an, românii ies în stradă și se bucură de evenimentele speciale organizate pentru această zi, fiind motiv de urări și bucurie pentru toți iubitorii de țară.

Ce semnificație are 1 decembrie, Ziua Națională a României

Citește și: Pensionarii pot lua cu până la 13.000 lei în plus, la pensie! Cum poți verifica dacă va exista sau nu o majorare, la indexare?

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citește și: Tradiții și obiceiuri de Moș Nicolae 2024. Ce trebuie să respecte femeile în această zi mare de sărbătoare dedicată copiilor

1 decembrie, Ziua Națională a României,  are o însemnătate specială pentru societatea românească, marcând unul dintre cele mai importante evenimente istorice. În anul 1918, a fost convocată Adunarea Națională a Românilor, la Alba Iulia, acolo unde s-a hotărât unirea necondiționată a Transilvaniei cu România. La acea vreme, Adunarea Națională a proclamat ca să existe deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare, îndreptățire și deplină libertate autonomă, libertatea de presă, asociere și întrunire, libera propaganda a tuturor gândurilor omenești, iar muncitorimea industrială să aibă asigurate aceleași drepturi și avantaje. În perioada 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea și Ziua Națională a României, deoarece prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunări reprezentative a

Citește și: Din ce cauză ar fi murit Andrei Ionescu! Femeia care avea grijă de actor a dezvăluit ultimele clipe din viața lui: „Suferea...”- kanald.ro

Citește și: Părinții bebelușului Victor Ștefan, devastați de moartea lui: Medicii ne-au spus că...- stirilekanald.ro

Zilele Naționale care au existat înainte de 1 decembrie

1 decembrie nu a fost singura zi națională și nici 23 august, astfel că țara noastră a schimbat două astfel de sărbători în trecut.  La data de 1 decembrie 1918, peste 100.000 de români din toate colțurile Transilvaniei s-a adunat la Alba Iulia pentru acest eveniment istoric, pentru a marca amploarea și importanța momentului. Totodată, atunci, 1228 de delegați oficiali au votat rezoluția Unirii, reprezentând voința colectivă a românilor transilvăneni. Semnificația zilei de 1 decembrie este profundă pentru români, reprezentând împlinirea aspirației poporului român de a trăi într-un stat unitar. De atunci, în fiecare an, în toate colțurile țării, românii sărbătoresc această unire, iar aparatele militare își fac apariția pe străzile din orașe, pentru a marca momentul important. Defilările, depunere de coroane, dar și alte evenimente sunt programate în această zi, iar oamenii ies în stradă bucurându-se de evenimentul patriotic. Nu lipsesc nici coroanele și jerbele de flori de la monumentele eroilor, iar în catedrale, biserici și mănăstiri din întreaga țară se oficiază slujba “Te Deum”, prin care se pomenesc eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire din 1918. De asemenea, și în școli se organizează ceremonii, spectacole, iar oamenii de pretutindeni aleg să se îmbrace în costumele tradiționale pentru a-și arăta respectul față de întreg popor român. Drapelul național este arborat în toate instituțiile de stat și în casele românilor patrioți, iar oamenii încep să poarte tricolorul în piept sau la mașină, în semn de respect pentru această zi. Ziua României devine și o sărbătoare culinară, marcând deschiderea perioadei de sărbători de iarnă, iar mulți români sărbătoresc ziua de 1 decembrie cu mâncare autentică, mici sau fasole cu ciolan, ciorbă de burtă, ciorbă de fasole, sarmale, plăcinte, varză călită, iar evenimentele din centrele orașelor se încheie cu astfel de bucate specifice zonelor și cu spectacole de muzică populară, unde toți românii dansează Hora Unirii.