Este o fire efervescentă si a ales să fie o carte deschisă pentru Kanal D2.
Narcisa Guță, Nicolae Guță și Beyonce de România făceau spectacol seară de seară la televizor. Milioane de telespectatori stăteau cu sufletul la gură pentru a urmări un nou episod din viața celor trei. Cifrele de audientă băteau toate recordurile și fiecare zi venea cu o nouă dezvăluire. Narcisa Guță a vorbit despre acele vremuri în emisiunea, În oglindă de la Kanal D2. Mulți s-au întrebat că s-a întâmplat, de fapt, atunci în viețile lor și cât de adevărată era suferință mamei lui Alberto.
Mihai Ghiță: La un moment dat seara ai fost la o emisiune, iar a doua zi toată țara a asistat cum mascații te-au ridicat. Este vorba despre un incident cu o fată, pe nume Mădălina, în care se spune că tu ai intrat și ai agresat-o. O să vreau să-mi spui ce s-a întâmplat acolo, pas cu pas, dar înainte de toate, aș vrea să înțeleg înainte de a îți spune tot incidentul.
Narcisa Guță: Am fost un pic agitată și foarte nervoasă că seara îmi înjuraseră copilul.
Mădălina m-a sunat și m-a înjurat foarte urât. Mi l-a înjurat pe Alberto și eu nu am acceptat lucrul ăsta pentru că eu sunt o femeie, care nu sunt viteaza lui Ștefan cel Mare, dar sunt războinică. Pe mine, dacă m-a înjurat un străin, du-te… Când mi-ai înjurat copilul meu, cu mine nu știu ce se întâmplă. De ce eu nu reacționez, dar când vine vorba de copilul meu… pe mine poți să mă înjuri, să-mi faci ce vrei, dar nu-mi înjura copilul! Și seara m-a înjurat și a mai pus vreo două trei pițipoance d-astea, tiribombe d-astea, să mă înjureCitește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Mihai Ghiță: Ce s-a întâmplat?
Narcisa Guță: Nu mai intru chiar în detalii, în fine. Ce s-a întâmplat, știi, a fost dat. N-are rost să mai povestesc chestiile astea când nici nu vreau să intru să mă întorc în trecut. Eu am intrat peste ea, într-adevăr, atunci am bătut-o. Ce am făcut? I-am dat 3- 4 palme. Atât. Și am fost dată la poliție că și cum aș fi tâlhărit-o.
Mihai Ghiță: Ai furat bunuri, pentru că la un moment dat, în plângere exista o plângere și de furt de bunuri?
Narcisa Guță: Eu nu aveam cum să fac așa ceva, că eram cu multe chestii pe mine. Deci am avut foarte mult aur. Nu că mă laud, dar eram plină de aur. Nu îmi permiteam să-i iau ei un lănțic cât un fir de păr. Dar așa a fost situația, că i-am zis de un inel de-al lui Guță, de nuntă. Ea l-a aruncat pe pat. Și da, și eu, într-adevăr. Eu, în mintea mea a fost să iau inelul de logodnă, dar nicidecum să mi-l asum ca lucru furat. Mi l-am cerut și ea l-a dat. Și de aici a pornit lucrul că eu aș fi tâlhărit-o, înțelegi? Și apoi au venit mascații. Și mi-au zis că am tâlhărit-o, dar eu am spus exact ce-ți spun, părerea mea. Toată realitatea, cum a fost și pentru treaba asta am fost condamnata la patru ani și jumătate de pușcărie, am făcut patru zile în arest și atunci am fost terminată de viață. Îl vedeam numai pe Albert în fața mea, nu vedeam altceva decât figura lui, a copilul meu. Și am făcut un fel de nu știu ce. A fost o depresie, cred. Tremuram toată. Nu puteam să stau, deci nu beam decât apă și cafea. Și atunci, ce să zic, tot Dumnezeu m-a salvat că am fost pe punctul de a ceda psihic și au venit doctori acolo. Nu mai știu, că numai nu mai judecam. Îl vedeam pe Alberto și plângeam cu o pernă în brațe. În fine. Și pentru treaba asta. La patru zile a fost un recurs. Și am povestit exact ce-ți spun și ție, a fost totul din gelozie și nu m-am dus cu intenția de a-mi asuma bunurile nimănui, pentru că nu aveam nevoie.
Narcisa nu se aștepta să îi bată politia la ușă. Fosta soție a lui Guță crede că totul a fost în așa manieră, pentru că era totul televizat, iar lucrurile luaseră o amploare destul de mare. Blondina a povestit cum a arătat perioada de arest de patru zile.
Mihai Ghiță: Ne poți descrie un pic senzația ta pe care ai avut o când ai ajuns acolo?
Narcisa Guta: Groaznic! Nu am cum să explic în cuvinte. O doamnă polițistă s-a comportat urat. Persoanele reținute s-au purtat frumos. Nu pot să zic că a fost bine, dar nici nu rețin prea multe, decât știu că eram foarte disperată după copilul meu.