Emotiile asociate amintirilor pot fi modificate, permitand "indulcirea" evenimentelor dureroase din trecut sau, in sens invers, "intunecarea" momentelor fericite, afirma autorii unui studiu realizat pe soareci in Japonia si Statele Unite, publicat in revista Nature.
Aceasta proprietate (de inversare) a memoriei este folosita in mod clinic pentru tratarea maladiilor mintale, dar mecanismele neuronale si circuitele cerebrale care autorizeaza aceasta schimbare a registrului emotional raman in mare parte putin cunoscute", au subliniat autorii studiului, scrie MEDIAFAX.
Studiul a avut ca obiectiv decriptarea acestor procedee subadiacente, deschizand astfel drumul spre noi posibilitati de tratare a unor patologii precum depresia si sindromul de stres posttraumatic.
Studiul "valideaza astfel succesul psihoterapiei actuale", a explicat cercetatorul Susumu Tonegawa.
Noua analiza, fructul unei colaborari intre institutul japonez Riken si Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite, se sprijina pe o noua tehnologie de control a creierului prin intermediul luminii, denumita "optogenetica", conceputa de cercetatori pentru a intelege mai bine ce se petrece atunci cand oamenii isi amintesc momente placute sau neplacute si daca poate fi modificata valoarea (negativa sau pozitiva) asociata unei amintiri.
Rezultatele demonstreaza ca interactiunea dintre hipocamp, acea parte din creier care joaca un rol central in procesul de memorare, si complexul amigdalian, construit ca o camera de stocare a reactiilor pozitive si negative, este mai flexibila decat credeau oamenii de stiinta pana acum.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de stiinta au injectat o proteina extrasa din alge sensibile la lumina in doua grupuri de soareci masculi.
Ei au putut astfel sa urmareasca formarea unei "intrari" in memorie in timp real, pe care au reactivat-o dupa cum doreau, gratie impulsurilor luminoase.
Unele dintre animale au fost autorizate sa se joace cu femele, pentru a crea o amintire cu conotatie pozitiva, in timp ce "camarazii" lor primeau un neplacut soc electric.
In al doilea grup, savantii i-au facut pe soareci sa retraiasca artificial aceste amintiri, supunandu-i simultan experientei opuse: soarecii cu stare de dispozitie agreabila primeau un soc electric, iar ceilalti primeau o surpriza placuta, intalnindu-se cu
femele.
Noua experienta a depasit ca intensitate emotia initiala. "Am facut un test in prima cusca din laborator si frica originala disparuse", a explicat Susumu Tonegawa, recompensat cu premiul Nobel pentru medicina pe anul 1987.
Totusi, acest fenomen nu a putut fi observat decat prin actiuni asupra hipocampului, sensibil la contextul inconjurator, in conditiile in care nu a fost posibil sa se influenteze complexul amigdalian.
"Aceasta proprietate (de inversare) a memoriei este folosita in mod clinic pentru tratarea maladiilor mintale, dar mecanismele neuronale si circuitele cerebrale care autorizeaza aceasta schimbare a registrului emotional raman in mare parte putin cunoscute", au subliniat autorii studiului, scrie MEDIAFAX.
Studiul a avut ca obiectiv decriptarea acestor procedee subadiacente, deschizand astfel drumul spre noi posibilitati de tratare a unor patologii precum depresia si sindromul de stres posttraumatic.
Noua analiza, fructul unei colaborari intre institutul japonez Riken si Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite, se sprijina pe o noua tehnologie de control a creierului prin intermediul luminii, denumita "optogenetica", conceputa de cercetatori pentru a intelege mai bine ce se petrece atunci cand oamenii isi amintesc momente placute sau neplacute si daca poate fi modificata valoarea (negativa sau pozitiva) asociata unei amintiri.
Rezultatele demonstreaza ca interactiunea dintre hipocamp, acea parte din creier care joaca un rol central in procesul de memorare, si complexul amigdalian, construit ca o camera de stocare a reactiilor pozitive si negative, este mai flexibila decat credeau oamenii de stiinta pana acum.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de stiinta au injectat o proteina extrasa din alge sensibile la lumina in doua grupuri de soareci masculi. Ei au putut astfel sa urmareasca formarea unei "intrari" in memorie in timp real, pe care au reactivat-o dupa cum doreau, gratie impulsurilor luminoase.
Unele dintre animale au fost autorizate sa se joace cu femele, pentru a crea o amintire cu conotatie pozitiva, in timp ce "camarazii" lor primeau un neplacut soc electric.
In al doilea grup, savantii i-au facut pe soareci sa retraiasca artificial aceste amintiri, supunandu-i simultan experientei opuse: soarecii cu stare de dispozitie agreabila primeau un soc electric, iar ceilalti primeau o surpriza placuta, intalnindu-se cu femele.
Noua experienta a depasit ca intensitate emotia initiala. "Am facut un test in prima cusca din laborator si frica originala disparuse", a explicat Susumu Tonegawa, recompensat cu premiul Nobel pentru medicina pe anul 1987.
Totusi, acest fenomen nu a putut fi observat decat prin actiuni asupra hipocampului, sensibil la contextul inconjurator, in conditiile in care nu a fost posibil sa se influenteze complexul amigdalian.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
