Din cauza provocarilor zilnice, majoritatea oamenilor intampina perioade in care se simt coplesiti de responsabilitati, fara motivatie, plictisiti sau lipsiti de vitalitate inca de la primele ore ale diminetii.
Insa cand aceasta stare este resimtita zilnic, iar posibilitatea de a iesi din ea pare a fi indepartata, este foarte probabil sa fie vorba de o afectiune pe cat de tacuta pe atat de periculoasa: sindromul burnout. Pe romaneste, s-au consumat bateriile si persoana a ajuns la capatul puterilor. Sindromul burnout poate fi insa tratat, daca este identificat din timp.
In anii 1970, psihologul american Herbert Freudenberger a mentionat pentru prima data o afectiune care consuma incet-incet toate resursele energetice ale organismului, resimtita ca o ardere pe interior – sindromul burn-out.
Termenul a fost folosit pentru a exprima starea psihica a acelor categorii profesionale care, prin definitie, sacrifica foarte mult pe altarul profesiei: medicii, pilotii, jurnalistii, angajatii care lucrau cu publicul. In zielele noastre insa, din ce in ce mai multe meserii solicita intens organismul uman atat din punct de vedere fizic cat si psihic.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
BURN-OUT, procesul prin care omul arde cu flacara mare si apoi se stinge ca un chibrit.
Afectiunea burn-out cunoscuta si sub numele de suprasolicitare profesionala sau oboseala cronica consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala cauzata de expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. ”Asadar, persoanele care sufera de burnout se confrunta in prima faza cu stres puternic datorat presiunii de a raspunde cerintelor profesionale si sociale. In timp, aceasta acumulare constanta de stres conduce la pierderea interesului si a motivatiei care au stat candva la baza activitatilor desfasurate la locul de munca sau in familie”, explica Monica Burcea, psihoterapeut si trainer formator.
Sindromul burn-out versus sindromul saraciei
Sindromul burn-out nu vizeaza o anumita categorie a populatiei. Atat oamenii cu venituri ridicate cat si cei cu venituri modeste sunt expusi in egala masura. In cazul celei de-a doua categorii, lipsa bucuriei, a entuziasmului pot fi incurajate de senzatia de prizonierat in propria viata. ”Munca continua pentru plata facturilor si pentru supravietuire pot distruge incet dar sigur optimismul, capacitatea de a gasi bucurie in lucruri mici, satisfactia de zi cu zi.
Sunt persoane care lupta foarte mult pentru a reusi sa tina sub control fie cheltuielile, provocarile sociale fie sa invinga fie pecetea saraciei si sa-si creeze o viata mai buna (in cazul tinerilor)”, adauga psihoterapeutul.
Citeste continuarea pe: www.doctorulzilei.ro
