Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână a Postului Mare și cea înainte de Paște. Află când începe și care sunt tradițiile, obiceiurile și superstițiile.
Postul Paștelui reprezintă cel mai drastic, lung și important post din an, acesta fiind ținut de creștini timp de 40 de zile. Pentru ortodocși, Săptămâna Patimilor este ultima săptămâna din Postul Paștelui, numindu-se și Săptămâna lui Lazăr sau Săptămâna Mare.
Iisus Hristos a lăsat ucenicilor săi ultimele îndrumări în Săptămâna Mare, motiv pentru care în fiecare zi din aceasta se țin slujbe la biserică, acestea numindu-se totodată Denii și predici de curățenie sufletească.
Citeste si: Ce reprezintă sărbătoarea Floriilor. „Sărbătoarea Floriilor este cea a intrării Domnului în Ierusalim"
Denii în fiecare zi din Săptămâna Patimilor
Lunea Mare- În Lunea Mare se citește istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. De asemenea, în această zi se face pomenirea smochinului neroditor, cel blestemat de Iisus înaintea de a intra în Ierusalim.
Marțea Marea- Cunoscută de credincioși și drept „Marțea Seacă”, aceasta este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, atunci când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu.
Miercurea Mare- Iuda, apostolul devenit vânzător, îl trădează pe Învățător, dar și pe Maria, femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care îi spală picioarele lui Iisus cu lacrimi și îl unge cu mir.
Joia Mare- Sunt importante patru enenimente din Joia patimilor și anume: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
Vinerea Mare- Rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Tradiția ne spune că în Vinerea Mare este bine să ținem post negru.
Sâmbăta Mare- În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paști, Învierea lui Iisus Hristos, cel mai important eveniment al creștinătății. Credincioșii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”.
Duminica Mare- Este ziua Învierii și simbolizează biruință lui Iisus asupra morții și promisiunea vieții veșnice.
Anul acesta, Săptămâna Mare începe duminică, 10 aprilie și se încheie sâmbătă, pe 16 aprilie.
Citeste si: Ce înseamnă Postul Paștelui. „Postul să ne aducă bucurie, pentru că este o șansă mare pentru noi!”
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Mare
Potrivit tradiției străvechi, în Sâmbăta Mare femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit. Ca o superstiție, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul lor să fie întotdeauna cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
În Săptămâna Mare este bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.
Se mai spune că în noaptea premergătoare Joii Mari, sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. Oamenii aprindeau focuri prin curți sau cimitire pentru a întâmpina aceste suflete.
Tradiția în anumite sate de la noi din țară arată că femeile trebuie să arunce, în Sâmbăta Paștelui, cojile ouălor folosite la pască pe o apă curgătoare, crezându-se că puii și găinile aveau să fie păziți de uliu peste vară. De asemenea, se crede în popor că în felul acesta se dădea de știre Blajinilor, popor mitic care trăia sub pământ, că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor.
În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici și nu se foloseşte oţet.
În Vinerea Mare nu se spală, coase, nu se sacrifică păsări sau animale.
În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar morții nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă.
În Vinerea Mare femeile nu au voie să se tundă, spunându-se în popor că ar putea muri cineva apropiat din familie.
