Murăturile se numără printre cele mai sănătoase garnituri, datorită aportului de probiotice, vitamina C, fibre solubile și insolubile. Ele nu lipsesc de pe mesele românilor în sezonului rece, având numeroase beneficii.
Murăturile prin
Murături în oțet sau în saramură
Nutriționistul recomandă murăturile în saramură, deoarece sunt mult mai sănătoase și se fac prin procesul de fermentare, din care se obțin mai multe bacterii sănătoase care sunt benefice pentru organism.
“Eu le recomand pe cele în saramură, fiind o metodă mult mai sănătoasă pentru că se folosește fermentarea, iar prin fermentare obținem multe bacterii sănătoase și benefice asupra organismului nostru. Cele în oțet, din păcate, le spune și numele: oțetul clar irită mucoasa stomacului, și pot determina diferite patologii precum ulcer, gastrită, sau cancere la stomac, din păcate”,
Citeste si: Rețeta Gabrielei Cristea de murături asortate
Beneficiile murăturilor
Sunt o sursă de oxidanți
Comparând cu legumele gătite, murăturile își păstrează în mod intact cantitatea și calitatea de antioxidanți, spre exemplu, vitamina C, betacaroten, licopen etc.
Ajută digestia
Bacteriile probiotice regăsite în murături și din zeama lor ajută digestia prin hrănirea microbiomului, fiind foarte important pentru imunitate și starea de sănătate a creierului și a organismului.
Sunt un supliment cu vitamine și minerale
Legumele care se bagă la murat au un conținut mare de vitamina C, A și K, precum și de minerale importante precum fier, calciu și potasiu. Toate ajută sistemului imunitar, previn și tratează anemia, întăresc oasele și asigură sănătatea ochilor.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Oferă protecție pentru ficat
Murăturile puse în casă, nu cele cumpărate din comerț, beneficiază de o funcție hepatoprotectoare, reușind să scadă toxicitatea de la nivelul ficatului.
Calmează crampele musculare
Un studiu a dezvăluit faptul că murăturile pot atenua sau chiar elimina crampele apărute la nivel muscular, datorită bogăției de minerale conținute, cu mare biodisponibilitate la nivel celular, precum potasiu, magneziu, sodiu, clor.
Citeste si: De ce este bine să pui hrean și cimbru la murături. O bucătăreasă din Maramureș a spus care este secretul
Citeste si: Secretul pentru cea mai delicioasă varză murată
Rehidratează rapid
Efortul mare ori realizat în condiții climaterice grele, precum parcurgerea unui traseu de munte la altitudini mari, poate duce la deshidratare, apa nereușind să rehidrateze rapid. Așadar, zeama de la murături poate fi băutura perfectă în astfel de situații, reușind să hidrateze instantaneu datorită conținutului ridicat de sodiu și potasiu.
Ajută la scăderea colesterolului
Mărarul ce se pune în borcanele cu murături este bogat în quercetină, care are proprietatea de a reduce simptomatologia alergică, scăzând nivelurile de histamină, și care mai are și capacitatea de a regla nivelul de colesterol din sânge.
Cui nu i se recomandă murăturile
Potrivit nutriționistului invitat în emisiune, murăturile nu se recomandă persoanelor hipertensive, persoanelor care se luptă cu probleme cu funcția renală, cele care iau tratamente cu antihistamină, și persoanelor care au tratament cu cortizon.
“Nu i se recomandă persoanelor care sunt hipertensive, au o problemă și clar le este recomand să aibă o dietă slabă în sare. Persoanele care probleme cu funcția renală, pentru că vor suprasolicita rinichii. Persoanele care iau tratamente cu antihistamine, ea folosindu-se pentru patologiile de genul alergiilor, eczemelor. Și totodată, persoanelor care au un tratament cu cortizon, el administrându-se pentru orice boală inflamatorie din organismul nostru”, a mai spus ea.
Citește și: Șoșoacă despre Călin Georgescu: E un...- stirilekanald.ro
Citeste si: Varza este alimentul cu proprietăți neștiute. „Are beneficii foarte mari pe detoxifiere”
Citeste si: Cu ce se mănâncă peștele. Alimentul este adesea recomandat de medicii specialiști
Cu ce este bine să se combine murăturile în timpul consumului
Masa perfectă unde putem consuma murăturile într-un mod corect trebuie să conțină jumătate de farfurie de orice tip de legume, un sfert de farfurie cu partea de carbohidrați, și încă un sfert de farfurie cu partea de proteină, spre exemplu carnea. Însă, este important de știut că este recomandat să consumăm carne roșie precum cea de vită și de porc doar o dată sau de două ori pe săptămână, în timp ce celelalte tipuri de carne pot fi consumate zilnic, respectând cantitățile corespunzătoare.
Citeste si: Cum sterilizezi borcanele în 5 minute. Gospodinele grăbite folosesc această metodă în fiecare toamnă
Citeste si: Rețetă rulouri de bacon cu carne tocată
“Eu recomand să respecte farfuria sănătoasă: jumătate de farfurie să fie cu legume, în starea lor gătită, crudă, murată, un sfert de farfurie să fie partea de carbohidrați, și încă un sfert de farfurie să fie partea de proteină, adică inclusiv cărnița în cazul în care ne dorim să facem ocazional o ceafă de porc. Ocazional înseamnă o dată pe săptămână, sau maxim de două ori pe săptămână carne de vită sau de porc. Cealaltă carne se poate consuma chiar și zilnic, atâta timp cât respectăm farfuria sănătoasă”, a precizat nutriționistul.