Infarctul miocardic este cea mai gravă complicație pe care o poate suferi o persoană cu afecțiuni cardiovasculare.
Infarctul miocardic este cea mai gravă complicație pe care o poate suferi o persoană cu afecțiuni cardiovasculare. Deseori însă, persoana afectată nici măcar nu știe că are probleme cu inima, deoarece nu a avut simptome și nu a mers la medic pentru control.
Ce este infarctul miocardic
Un infarct miocardic acut (sau atacul de cord) se declanșează atunci când artera care alimentează mușchiul inimii (artera coronară) se închide.
Principala cauză a infarctului este ateroscleroza, boală care se manifestă prin formarea unor plăci de aterom pe pereții vaselor de sânge. În timp, artera se îngustează, iar uneori se pot forma și cheaguri, care pot să blocheze complet vasul de sânge. Cu cât durează mai mult deblocarea arterei, cu atât mai extinsă va fi zona afectată de la nivelul inimii, iar șansele de supraviețuire sau de recuperare vor fi reduse.
Infarctul se manifestă prin durere intensă și persistentă la nivelul toracelui, care se poate extinde spre umărul stâng, la brațe, spate, ceafă sau chiar la mandibulă. Pot să apară și alte manifestări ale atacului de cord: greață, vomă, transpirații, anxietate, amețeală. Este foarte important ca bolnavul să ajungă la spital cât mai repede posibil, pentru a avea cât mai multe șanse de supraviețuire.
Infarctul poate fi diagnosticat cu ajutorul unei electrocardiograme.
Care sunt factorii de risc
Deoarece infarctul apare ca urmare a aterosclerozei, există anumiți factori de risc care trebuie cunoscuți, pentru a ști care sunt categoriile de persoane predispuse la această complicație:
Vârsta: bărbații care au peste 45 de ani și femeile care au peste 55 de ani sunt în categoria de risc, deoarece vasele de sânge se îngustează după o anumită vârstă.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Fumatul: chiar și fumatul pasiv, pe termen lung, poate afecta vasele de sânge.
Hipertensiunea arterială: dacă nu este tratată la timp, hipertensiunea poate distruge arterele coronare.
Nivel ridicat de colesterol sau trigliceride: persoanele care au un nivel ridicat de grăsimi în sânge (colesterol rău și trigliceride) sunt mai predispuse la infarct. Aceste grăsimi se pot depune pe pereții vaselor de sânge, îngustându-le și declanșând astfel un atac de cord.
Obezitatea: persoanele supraponderale fac parte din categoria de risc, deoarece ele suferă de obicei și de diabet, de hipertensiune și au un nivel ridicat de colesterol în sânge.
Diabetul: nivelul constant ridicat al glicemiei, întâlnit la diabetici, este asociat cu un risc crescut de infarct.
Sedentarismul: lipsa de activitate poate duce la obezitate și la acumularea de grăsimi pe vasele de sânge, de aceea este important să avem un stil de viață sănătos și să facem zilnic mișcare.
Citește și: La ce oră se închid secțiile de votare la prezidențiale 2024?- stirilekanald.ro
Stresul: în timp, stresul și oboseala acumulată cresc riscul de atac de cord.
Predispoziția genetică: persoanele care au în familie rude apropiate (părinți sau bunici) care au suferit un infarct sunt mai predispuse la această complicație.
Consumul de droguri și abuzul de produse energizante (inclusiv cafea, ceai negru, produse de tip cola)
Boala autoimună: persoanele care suferă de o boală autoimună (lupus sau artrită reumatoidă) fac parte din categoria de risc.
Riscul de infarct poate fi redus prin măsuri simple, precum urmarea unui stil de viață sănătos, bazat pe alimentație echilibrată, fără dulciuri și grăsimi, cu activitate fizică moderată și odihnă suficientă. Persoanele care fac parte din categoriile de risc trebuie să meargă la un cardiolog, pentru recomandarea unui tratament preventiv. Pierderea în greutate și renunțarea la fumat, la alcool și la cafea pot reduce de asemenea riscul declanșării unui atac de cord.