Câte calorii are MĂMĂLIGA. "Cheia sănătăţii este diversitatea şi cumpătarea, puţin din toate e secretul unui organism în echilibru cu mediul în care trăieşte."
Anca Profir14 mai 2022Actualizat: 26 noiembrie 2022, 01:55
Câte calorii are MĂMĂLIGA. "Cheia sănătăţii este diversitatea şi cumpătarea, puţin din toate e secretul unui organism în echilibru cu mediul în care trăieşte."
Mămăliga este unul dintre cele mai gustoase preparate tradiționale românești.
Românii
din antichitate o considerau un terci preparat cu făină de orz. Aceasta este parte a multor rețete culinare și are un gust incredibil de bun. De cele mai multe ori, oamenii aleg să înlocuiască pâinea cu mămăliga, deoarece are un conținut mult mai scăzut caloric și este mult mai sănătoasă. Mai mult, mămăliga este un preparat foarte simplu de gătit și nu ai nevoie de foarte multe ingrediente.
De asemenea, majoritatea românilor asociază acest preparat cu brânză, smântână, ou, carne, tochitură și multe alte delicateste tradiționale, bogate în calorii.
Cu toate acestea, dacă vei ști să combini mămăliga cum trebuie și în cantități potrivite, aceasta poate fi un aliat de nădejde în curele de slăbire.
Totuși, câte calori are, de fapt, mămăliga?! În funcție de modul în care alegi să mănânci acest preparat culinar, caloriile pot varia.
Iată care sunt rețetele de mămăligă și câte calorii vei acumula pentru fiecare în parte.
Se pune apă la fiert într-o oală și se adaugă sare. După ce apa a început să clocotească, vei adăuga o cană de mălai și te vei folosi de un tel, pentru a amesteca. Pentru a se închega conținutul, trebuie să amesteci continuu, până obții rezultatul dorit. Apoi lasi mămăliga la fiert. La final, va trebui să o răstorini pe o farfurie întinsă. Astfel, 100 de grame de mămăliga va avea în jur 100 de calorii, în timp în 100 de grame de pâine se găsesc 200 de calorii.
Multe persoane aleg să prepare mămăliga doar cu mălai, apă și sare. Cu toate acestea, există câteva ingrediente, care-i îmbunătățesc gustul și textura. În funcție de aceste ingrediente secrete, ne putem da seama câte calorii are mămăliga. De exemplu, uleiul de floarea soarelui și untul sunt două ingrediente, care vor transforma gustul acestui preparat.
Dacă vrei să pregătești mămăliga cu lapte, atunci trebui să îți calculezi foarte bine cu câte calorii vei rămâne după terminarea mesei. Există foarte multe sortimente de lapte, iar grăsimile variază. Lactatele reprezintă o sursă importantă de calciu. Această combinație are benefii pentru organismul tău. Pentru un astfel de preparat este recomandat să folosești 1, cel mult 2 căni de lapte semidegresat, cu 1,5% grăsime. Așadar, 100 de grame de mămăligă cu lapte vor avea un aport de 130-150 de calorii.
Câte calorii are mămăliga cu brânză
Mămăliga cu brânză este unul dintre cele mai renumite preparate din bucătăria românească. Ușor de gătit și foarte gustosă, acesta poate fi o masă foarte sățioasă și bogată în proteine. Totuși, câte calorii are, de fapt, mămăliga cu brânză?! La fel ca și în cazul laptelui, există foarte multe sortimente de brânză. De obicei, oamenii aleg telemeau de vacă, pentru a servi acest preparat. Totuși, dacă ești în perioada dietei poți alege o brânză semidegresată, pentru aport caloric mult mai scăzut. Astfel, pentru o 100 de grame, vei avea un aport de 150 de calorii.
[Sursa foto: PixaBay]
Câte calorii are mămăliga cu iaurt
O altă combinație renumită este mămăliga cu iaurt. Poate fi servit ca fel principal, pentru una dintre mesele zilei. La fel ca și în cazul celoralte lactate, iaurtul semidegresat cu 1,5% grăsime, va avea un aport caloric mult mai scăzut. Așa că, pentru 100 de grame de mămăligă cu iaurt, vei acumula 150 de calorii.
Câte calorii are mămăliga cu pește
Peștele este considerat unul dintre cele mai iubite alimente. Acesta are un aport caloric foarte scăzut și este recomandat de majoritatea nutriționiștilor. Preparat la cuptor sau pe grill, acesta va fi delicios, iar în combinație cu mămăliga vă va ajuta să aveți o masă completă. Astfel, pentru o 100% de grame, vor fi 170 de calorii.
Ce spun nutriţioniştii despre mămăligă
„Vai de mămăligă noastră
Aşa cum uleiul de palmier este campionul lipidelor, porumbul a devenit la rândul lui principală sursă de glucide înlocuind până şi zahărul din mâncarea noastră. Porumbul de astăzi, nu prea mai are legatura cu planta sacră a mayasilor, a devenit un hibrid care poate creşte fără mult soare, care epuizează şi fragilizează terenul pe care este plantat. Porumbul iubeşte ierbicidele şi pesticidele aşa că în urma lui nu prea mai creşte nimic pe câmpul respectiv. Din boabele galbene ale marelui verde se face nu doar mălai şi fulgi de mic dejun ci şi agenţi de îndulcire şi de textura, alcool, bere, băuturi răcoritoare, biscuiţi, sirop, amelioratori de gust. Puţine sunt alimentele care nu conţin amidon modificat de porumb, dextroza sau sirop de glucoză/fructoza din porumb. De la micul dejun până la cină, de la pâine până la desert, ingeram constant câte o doză de porumb. Şi dacă nu apare în mod direct în farfuriile noastre, tot porumb înseamnă şi puii sau purceluşii crescuţi intensiv.
După lipide şi glucide a venit rândul proteinelor să aibă un substitut ieftin şi rentabil. Aşa a debutat monopolul boabelor de soia, planta "miracol" care produce o tonă de proteine la hectar şi nu are nevoie de îngrăşăminte. Amănuntul care a fost neglijat intenţionat din comunicarea către populaţie este conţinutul mare de grăsime(20%) din soia, pe lângă cel de 30-40% proteine. În plus, ca şi în cazul porumbului, jumătate din culturile de soia sunt modificate genetic! Soia nu poate fi similară cărnii şi laptelui dpdv nutriţional, nici măcar Ceauşescu nu a reuşit să ne convingă.
Cheia sănătăţii este diversitatea şi cumpătarea, puţin din toate e secretul unui organism în echilibru cu mediul în care trăieşte. Natura ne a construit omnivori şi ne a aşezat la capătul lanţului alimentar.Un lanţ care astăzi e pus în pericol de vreme ce nutrienţii de care avem nevoie au ajuns să provină doar din câteva plante.Porumbul, soia, grâul şi orezul furnizează ele singure peste jumătate din caloriile zilnice pe care le consumăm în vreme ce câteva zeci de plante (sub 30) furnizează aproape toate substanţele nutritive din farfuriile noastre. Nu mai suferim de foame însă monotonia şi a pus amprenta pe masă şi pe viaţa noastră. Am pierdut culoarea de pe câmpuri dar şi pe cea din obraji, am devenit cenuşii şi trişti... Biodiversitatea e sănătate. Şi pentru noi, şi pentru planetă!” a precizat nutritionistul Mihaela Bilic pe pagina personala de Facebook.