In aceasta perioada, tonusul general al organismului scade, pot aparea modificari si la nivelul dispozitiei, deoarece organismul se pregateste de „hibernare“.
“Reducerea intensitatii luminii provoaca diferite schimbari in organism: productia de serotonina (hormonul fericirii) scade, vitamina D se fixeaza mai greu (deficitul acestei vitamine este una dintre cauzele lipsei de energie, a slabiciunii musculare sau anxietatii), dar este stimulata productia de melatonina (hormonul somnului). Nu trebuie sa ne fie teama de astenia de toamna, trebuie sa o luam mai degraba ca o "lene de sezon". Inca de pe vremea lui Hipocrate s-a afirmat ca vremea este doar un factor declansator al unui proces patologic si nicidecum un factor cauzator!”, spune psihologul Alexandra Siru pentru Gandul.
In sezonul toamna- iarna, organismul trece prin mai multe schimbari. “Din toamna si pana in iarna, functiile organismului se adapteaza conditiilor climaterice, fiziologia organismului se schimba, respectiv incetineste, pentru a-si pastra caldura si energia de care are mai multa nevoie decat in celelalte anotimpuri. Persoanele sanatoase manifesta doar o lene de sezon care trebuie tratata cu intelegere si detasare, nu cu ingrijorare sau autoblamare, pentru ca aceste atitudini pot escalada in stres, anxietate sau chiar depresie.
Cu toate astea, de la pregatirea fireasca a organismului pentru perioada de iarna si pana la patologia asteniei de toamna si, eventual, depresia de sezon, mai e mult. Astfel, putem vorbi despre astenie doar in cazul persoanelor cu un echilibru functional mai slab, cu o rezistenta generala diminuata si cu o redusa capacitate de adaptare la factorii de mediu. iar in acest caz astenia de toamna nu este o tulburare in sine, ci un semn important al altor tulburari”, precizeaza psihologul Alexandra Siru.
Sursa: gandul.info
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
