Ce înseamnă Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. "Este săptămâna în care ne reamintim ultimele zile din viața Mântuitorului. În Săptămâna Mare, fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar"

Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, însă știați ce înseamnă mai exact Săptămâna Patimilor?

Aflați din rândurile următoare semnificația Săptămânii Mari, tradițiile care obișnuiesc să se respecte în această săptămână, dar și anumite superstiții și obiceiuri de care trebuie să țineți cont.

 

Ce înseamnă Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare sau altfel spus, Săptămâna Patimilor, este ultima săptămână a Postului Paștelui, fiind perioada de pregătire a creștinilor pentru Înviere.

Această pregătire este atât sufletească, cât și trupească, astfel ne vom putea bucura cu adevărat de perioada pascală.

Există anumite tradiții ale Săptămânii Patimilor, de care trebuie să ținem cont, precum: păstrarea liniștii, respectarea cu strictețe a postului, îngrijirea locuințelor, curățenia prin curți, realizarea unor noi haine de sărbătoare, tăierea vitelor și păsărilor, întreruperea unor lucrări casnice și a celor de câmp, iertarea reciprocă între oameni, împărtășirea la biserică și multe altele.

” Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, Carol I, însoțit de Casa Civilă și de Casa Militară, asistă la ceremonia oficiată la Mitropolie. Din suită mai făceau parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat. De asemenea, participa și la Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită.

Momentul în care Mitropolitul rostea „Hristos a înviat“ era urmat de 101 tunuri de pe Dealul Spirei. Ținuta era de „mare doliu“ în Vinerea Mare, adică frac pentru civili, „cu cravată și mănuși negre, decorațiuni și marele cruci fără lentă“, și de ceremonie în ziua de sâmbătă: frac cu cravată și mănuși albe și decorațiunile în formă reglementară .”, transmite preotul Nicolae Dinică.

Citeste si: Mesaje de Paşte 2022. „Oul înroşit, mielul rumenit, cozonacul mărit, Paşte fericit!”

 

Ce semnifică Săptămâna Mare în alte zone ale țării

Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Neagră în Bihor și Maramureș reprezintă săptămâna în care toți se pregătesc cum știu ei mai bine pentru marea zi a Învierii Domnului.

Această săptămână este rezervată pentru curățenia generală din casă și din curte (se mătură curțile, se repară gardurile, se lipesc și se văruiesc pereții, se spală mobilierul, perdelele și geamurile etc.). Bărbații din aceste zone, muncesc doar până în ziua de joi, apoi stau în gospodării și își ajută soțiile la treburi casnice.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

De asemenea, în Maramureș se obișnuiește ca oamenii să poarte haine de doliu și să îmbrace casa în negru și albastru închis. Acest lucru se schimbă abia în ziua de Înviere, atunci când se înlocuiesc cele negre cu cele albe, iar femeile își schimbă ținuta.

Citeste si: Ce înseamnă Postul Paștelui. „Postul să ne aducă bucurie, pentru că este o șansă mare pentru noi!”

 

Tradiții respectate în Săptămâna Patimilor, pe zile

Luni și Marți –  se citesc Evangheliile, cele care ne amintesc despre învățăturile Domnului.

Miercurea Mare  – ne apropie mai mult de Sfintele Paști, prin luarea aminte a celor două exemple importante: păcătoasa desfrânată, înstrăinată de Dumnezeu (cea care aduce mir și-l unge pe Hristos, devine mironosiță) și cel al lui Iuda (ucenicul care l-a vândut pe Dumnezeu). Din cauza celui din urmă exemplu, ziua de miercuri a fost declarată zi de post, împreună cu ziua de vineri (când Iisus a fost răstignit). 

Joia Mare  – oamenii merg la biserică pentru a se spovedi și împărtăși. Tot în această zi se vopsesc și ouăle în roșu.

Vinerea Mare  – se ține post negru și nu se lucrează. Seara, are loc Prohodul Domnului care reprezintă ultima etapă a tinguirii lui Hristos, acolo unde se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, la sfârșitul slujbei. Sfântul Aer este o pânză de in sau de mătase, catifea, mușama, pe sub care vor trece toți credincioșii.

Citește și: Ce avere are, de fapt, Dan Puric: „Mergem la bancă să arăt conturile”. Actorul a dezvăluit ce a făcut în paralel cu teatrul- kanald.ro

Citește și: TEST IQ: Ecuația care poate fi rezolvată doar de genii în 10 secunde- stirilekanald.ro

Sâmbăta Mare  – reprezintă ultima zi de pregătire pentru Paște. În această zi gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale, printre care și pasca și cozonacul, care vor fi duse la biserică în noaptea de Înviere (pentru sfințire), termină complet curățenia și fac ultimele modificări în ceea ce privesc hainele cu care se vor îmbrăca la Înviere și în zilele de Paști.

Citeste si: Când pică Floriile în 2022

 

Superstiții și obiceiuri referitoare la Joia și Sâmbătă Mare

Joia Mare

• Nu este bine să dormi în Joia Mare, în caz contrar, vei rămâne leneș tot anul.
• În cazul în care o femeie doarme, va deveni Joimăriță, însemnând că o va face incapabilă de muncă tot anul.
• Se spune că morții vin în fiecare an la vechile lor locuințe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii.
• Această zi reprezintă termenul limită până când femeile mai pot toarce cânepa.
• Se obișnuiește ca în această zi să se facă jocuri în curte, pentru ca morții să se încălzească.
• Tradiția spune că Joia Mare este totodată și nunta urzicilor, lucru ce semnifică înflorirea acestora, prin urmare, încetarea consumului de urzici.

Sâmbăta Mare

• Este ziua în care mielul se sacrifică și se prepară drobul, friptura și borșul de miel.
• Se obișnuia ca femeile să se îmbrace la slujba de Înviere și în zilele de Paști, cu o cămașă nouă, cusută noaptea, iar bărbații să aibă o pălărie nouă.

Citeste si: Când pică Rusaliile în 2022