Deși nu s-a deschis până acum atât de mult încât să vorbească despre greutățile copilăriei sale, recent a făcut-o.
Unul dintre cei mai cunoscuți artiști, de la noi din țară, Mihai Trăistariu, se bucură de o carieră de succes, însă puține sunt persoanele care știu ce relație a avut acesta cu părinții săi, dar și prin ce greutăți a trecut în copilărie.
Ce relație avea Mihai Trăistariu, cu părinții săi
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Recent, acesta a fost invitat în cadrul podcast-ului HAI LA PODCAST cu Giani Kiriță, acolo unde a vorbit despre mai multe aspecte legate de viața sa profesională, dar și despre cea personală.
“Pe mama mea o moștenesc la glas, cred că și la fire, că ea e mai blânduță așa, tatăl meu era mai agitat un pic, dar mama mea era mai blânduță și glasul de la ea, categoric, ea cânta prin casă și ăsta e regretul vieții mele, că nu am făcut un duet cu mama mea, pentru că ea cânta foarte bine și n-am apucat, nu m-am gândit că o să se ducă într-o zi, trebuia să fi cântat cu ea, măcar să rămână pe Youtube undeva, să rămână în istorie, duet cu mama. Păcat! Avea o voce foarte bună. (…) A fost specială (n.r. legătura dintre el și mama lui) poate tocmai d-asta că… semăn cumva cu ea, dar… bine, noi băieții semănăm cu mama, ca și fetele cu tata, cam așa se zice, dar… faptul că a cântat, că și-a transmis mai departe asta, nu știu, am avut o legătură altfel.
Tatăl meu a fost un pic violent, a cam lovit-o pe mama mea și atunci am ținut un pic cu ea, toată copilăria am trăit un pic drama asta, a violenței în familie. Adică nu s-au înțeles deloc, nu știu… eram de față (n.r. când o lovea pe mama lui), aia era problema, toți frații eram de față și aproape că nu ne-am băgat ca să nu primim și noi bătaie.
Mi-aș fi dorit să trăiască acum, el a murit când eu aveam 17 ani și mi-aș fi dorit să trăiască să stau puțin de vorba cu el, ăsta e un alt regret, că nu stau de vorbă cu tata, acum, când sunt bărbat mare și matur și să zic: “Tată, dar ce te-a apucat frate când eram mici? O loveai…”, că nu cred că o mai lovea el la 60-70 de ani, nu te mai apucă, știi? Dar eu știu ce o fi fost? Nici nu pot să-mi dau seama, că nu am stat de vorbă cu amândoi, să zic: “Dar de la ce vă băteați?”, aproape zilnic, la 2-3 zile era o bătaie. Certuri erau zilnice, bătăile erau la câteva zile, eu știu ce gelozie o fi fost sau ce… (…) Aproape că l-am urât, dar nu pot să zic asta. Nu l-am urât, dar fugeam de el și era o teamă de a nu primi și eu bătaie.
Cât am fost copil, îmi amintesc că îi ziceam mamei mele: “Spune-i tatălui că ne trebuie la școală 20 de lei să ne luăm… nu știu ce.”, nu puteam să zic, efectiv nu puteam să vorbesc cu el și de teamă să nu pățesc ceva, mă gândeam că mă bate sau așa, îi spuneam: “Mamă, spune-i tatălui că așa.”, așa ajunsesem. Nu vorbeam cu el, eu nu-mi amintesc… acum mi-e ciuda că spun, dar… eu nu-mi amintesc să fi vorbit cu tatăl meu mai mult de 100 de cuvinte, în toată copilăria, nu-mi amintesc!”, a declarat acesta, în cadrul podcast-ului menționat anterior.
