Ce sunt monocitele

Monocitele reprezintă o componentă esențială a sistemului imunitar, însă adesea sunt învăluite în mister și neînțeles pentru mulți dintre noi.

În articolul nostru vei descoperi informații valoroase care vor încerca să lămurească această temă. Vom explora definiția și rolul monocitelor în lupta împotriva infecțiilor, precum și procesul de formare și maturare a acestora. De asemenea, vom analiza semnificația valorilor crescute și scăzute ale monocitelor și afecțiunile sau bolile asociate cu modificările numărului de monocite. Prin parcursul acestui articol, vei înțelege mai bine importanța monocitelor în sănătatea noastră și vei dispune de cunoștințele necesare pentru a recunoaște semnele potențiale ale problemelor de sănătate legate de aceste celule.

Definiția și rolul monocitelor în sistemul imunitar

Monocitele sunt celule albe din sânge care fac parte din sistemul imunitar și au capacitatea de a se transforma în macrofage sau celule dendritice.

Acestea sunt implicate în procesul de inflamație, prezentarea antigenilor și activarea altor celule imune, cum ar fi limfocitele T și B. Monocitele au capacitatea de a înghiți și elimina microorganisme, celule moarte și resturi celulare prin procesul de fagocitoză. Aceasta este o formă importantă de apărare a organismului împotriva infecțiilor și menținerea homeostaziei. [1, 2] Nivelurile ridicate de monocite pot indica un risc crescut de boli de inimă, în timp ce nivelurile scăzute de monocite pot fi un factor de risc pentru infecții. Intră pe blogul drmax.ro și află mai multe despre ce semnalizează un nivel scăzut de monocite. Monocitele joacă, de asemenea, un rol important în procesele de vindecare și regenerare a țesuturilor afectate. Ele eliberează factori de creștere și stimulează formarea de noi vase de sânge, proces cunoscut sub numele de angiogeneză. [3]

Procesul de formare și maturare a monocitelor

Monocitele sunt un tip de celule albe din sânge care joacă un rol important în imunitatea înnăscută și adaptativă a organismului.

Acestea se formează în măduva osoasă prin procesul de hematopoieză, pornind

de la celulele stem hematopoietice. Aceste celule stem se transformă ulterior în monocit. [1] În măduva osoasă, monocitele trec prin diverse etape de maturare. Aceste etape includ formarea monoblastului și a promonocitului. Pe parcursul acestui proces, monocitele dobândesc caracteristici specifice, precum capacitatea de a fagocita și de a recunoaște antigene străine. [3] Odată ce monocitele ajung la maturitate, ele părăsesc măduva osoasă și intră în circulația sangvină. Aici, monocitele pot rămâne în sânge timp de câteva zile înainte de a migra în țesuturile organismului, unde se diferențiază în celule specializate, cum ar fi macrofagele și celulele dendritice. [2] Monocitele și celulele derivate din acestea, cum ar fi macrofagele și celulele dendritice, au un rol crucial în sistemul imunitar. Ele ajută la eliminarea agenților infecțioși și a celulelor moarte prin fagocitoză, stimulează răspunsul imunitar adaptativ și participă la procesul de inflamație. [1]

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Semnificația valorilor crescute și scăzute ale monocitelor

Valorile normale ale monocitelor se situează în general între 2% și 10% din totalul leucocitelor din sânge. Aceste valori pot varia în funcție de vârstă, sex și laboratorul în care se efectuează analiza. Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Medical Science Monitor, intervalul normal de referință pentru monocite la adulți sănătoși este de 0,3-0,7 x 10^9/L sau 2-10% din totalul leucocitelor. [1, 3] Creșterea numărului de monocite în sânge se numește monocitoză și poate fi un semn al unor afecțiuni precum infecțiile bacteriene, virale, parazitare sau fungice, inflamația cronică, boli autoimune, tulburări hematologice precum leucemia mieloidă cronică sau limfoame, și stresul fizic sau emoțional. Potrivit unui articol publicat în jurnalul American Family Physician, monocitoza poate fi un semn timpuriu al infecției HIV. [3] Scăderea numărului de monocite în sânge se numește monocitopenie și poate fi un semn al unor afecțiuni precum imunosupresia (datorată afecțiunilor sau medicamentelor care suprimă sistemul imunitar), infecțiile acute severe, sindromul de imunodeficiență dobândită (SIDA), unele forme de cancer (precum leucemia acută) și tratamentele cu chimioterapie. Monocitopenia este rară și apare în principal în contextul unor afecțiuni hematologice sau infecțioase severe. [2, 3] Este important să monitorizăm nivelul de monocite în sânge deoarece acestea pot fi un indicator al răspunsului organismului la infecții, inflamații sau alte afecțiuni. O modificare a valorilor monocitelor poate fi un semnal de alarmă pentru diagnosticarea și urmărirea evoluției unor boli. Prin urmare, este important să efectuăm analize de sânge regulate pentru a monitoriza nivelul de monocite și pentru a identifica eventualele modificări ale acestuia. [1, 2]

În concluzie, acest articol a oferit informații esențiale despre monocite, celulele imunitare cruciale în lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Am discutat despre definiția și rolul lor în sistemul imunitar, procesul de formare și maturare, precum și semnificația valorilor crescute sau scăzute ale acestora. Nu ezita să continui să aprofundezi subiectul și să rămâi la curent cu noutățile din domeniu!

Surse:

Citește și: Fetele se întorc împotriva Virginiei! „Se crede superioară față de noi!”. Aflați de ce a fost pusă la zid concurenta în „Casa iubirii” joi, 19 septembrie, de la 10:00 și 16:30, la Kanal D- kanald.ro

Citește și: Sicriul Anei Maria Vasiliu a ajuns acasă! Familia, răpusă de durere- stirilekanald.ro

1. Espinoza, Valerie E. and Prabhu D. Emmady. “Histology, Monocytes.” StatPearls, StatPearls Publishing, 24 April 2023., Accesat pe 20 iunie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32491550/

2. Karlmark, K R et al. “Monocytes in health and disease- Minireview.” European journal of microbiology & immunology vol. 2,2 (2012): 97-102. Accesat pe 20 iunie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3956957/

3. Wacleche, Vanessa Sue et al. “The Biology of Monocytes and Dendritic Cells: Contribution to HIV Pathogenesis.” Viruses vol. 10,2 65. 6 Feb. 2018, Accesat pe 20 iunie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5850372/