Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este sărbătorit în fiecare an, pe data de 2 iulie. În calendarul creștin-ortodox, această zi este trecută cu cruce neagră.
Ștefan cel Mare a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai Moldovei. Pentru că a apărat creștinismul, voievodul fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, pe data de 20 iunie 1992.
Ștefan cel Mare, sărbătorit pe data de 2 iulie
Citeste si: Cine este JORGE. „Relația cu taică-miu a fost plină de scandaluri, bătăi și exigențe”
Marele domnitor al Moldovei din perioada 1457- 1504, Ștefan cel Mare, este prăznuit de către Biserica Ortodoxă Română în fiecare an, pe data de 2 iulie, când are loc sărbătoarea ”Binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt".
Încă din primii ani de școală, cu toții am învățat la orele de istorie despre voievodul Ștefan cel Mare și despre luptele pe care le-a purtat, pentru a-și
Puțină lume știe însă faptul că Ștefan cel Mare este trecut și în calendarul creștin-ortodox, datorită faptului că a luptat și pentru creștinism. Tocmai de aceea, pe 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat decizia de a-l canoniza.
De atunci, data de 2 iulie a fost trecută în calendar cu cruce neagră. În fiecare an, la Mănăstirea Putna, acolo unde este înmormântat Ștefan cel Mare, mii de oameni vin să-l cinstească pe cel considerat ctitorul și ocrotitorul locului. La
finalul slujbei, la care participă mai mulți ierarhi, au loc recitaluri de poezie și cântece patriotice. Pe mormântul lui Ștefan cel Mare este așezată coroana sa, care a fost reconstituită și sfințită, pe data de 13 august 2018.Cei care au refăcut coroana domnitorului au ținut cont de forma și materialele din care era făcută coroana pe care o poartă Ștefan cel Mare în tabloul de Voroneț, dar și de reprezentările originale în care voievodul apare încoronat.
Ștefan cel Mare curiozități
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: O scurtă istorie a românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi
Mai mulți istorici cunoscuți, dar și diverși specialiști în heraldică și artă medievală românească au fost consultați, atunci când s-a realizat coroana, care a fost făcută în București.
Coroana poate fi văzută de toată lumea, în orice perioadă a anului, nu doar atunci când este așezată pe mormântul domnitorului. Aceasta se află expusă în Muzeul Mănăstirii Putna. Tot acolo se află și o replică a spadei voievodului, dar și crucea acestuia, cădelnița și ripida.
Ștefan cel Mare, înmormântat fără sicriu
Părinții lui Ștefan cel Mare au fost voievodul Bogdan al II-lea și Doamna Maria-Marina Oltea. Tatăl domnitorului a fost ucis pe data de 15 octombrie 1451, chiar de către fratele său vitreg, Petru Aron.
Ca să răzbune moartea părintelui său, Ștefan cel Mare a apelat la ajutorul lui Vlad Țepeș, care atunci era domnitorul Țării Românești, și a reușit să-l învingă pe Petru Aron.
Pe 14 aprilie 1457, Ștefan cel Mare s-a dus în Suceava, mai exact pe Câmpia Dreptății, și i-a întrebat pe oamenii prezenți la fața locului dacă sunt de acord ca el să devină domnitorul Moldovei .
Nimeni nu s-a opus, și astfel a început ceea ce avea să devină cea mai lungă domnie din epoca medievală a Țărilor Române. 47 de ani a fost Ștefan cel Mare domnitorul Moldovei. Voievodul era recunoscut ca fiind un om blând, care-i ierta pe cei vinovați și care făcea foarte multe fapte bune, pentru cei aflați în suferință. De altfel, poporul l-a numit ”Ștefan cel Bun, Mare și Sfânt”.
Domnitorul și-a dobândit aceste calități prin luptele pe care le-a dus cu dușmanii, pentru a apăra Moldova, prin toate bisericile și mănăstirile pe care le-a construit, dar și prin credința sa în Dumnezeu și prin faptul că întotdeauna a luptat ca să apere creștinismul.
Nu doar în Moldova a zidit biserici și mănăstiri, ci și în Muntenia și în Transilvania. De asemenea, Ștefan cel Mare a apărat credința ortodoxă chiar și pe muntele Athos, unde otomanii încercau să elimine această religie.
Ștefan cel mare istoria Moldovei
Cea mai cunoscută mănăstire ridicată de Ștefan cel Mare pe muntele Athos este Mănăstirea Zografu. Domnitorul s-a stins din viață pe data de 2 iulie 1504, din cauza unei răni mai vechi, care se infectase.
Mormântul lui Ștefan cel Mare a fost deschis de două ori. Prima dată s-a întâmplat în 1758, de către Mitropolitul Iacov al Sucevei. A doua deshumare a avut loc în 1856 și a fost efectuată de către o comisie a autorităților austriece din Bucovina.
Concluzia a fost că Ștefan cel Mare a fost înmormântat fără sicriu, pe 13 bare de fier, care ar fi simbolizat cei 12 Apostoli ai Mântuitorului, dar și Maica Domnului.
Voievodul a fost îngropat cu hainele domnești, iar pe piept avea o cruce de aur.
