Dragoș Pătraru este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați prezentatori TV din țara noastră.
Dragoș Pătraru, în vârstă de 45 de ani, se numără printre cei mai cunoscuți jurnaliști și prezentatori TV din România. Vedeta a intrat în atenția publicului datorită unei celebre emisiuni online tip pamflet, ce ironiza în mare parte politicienii.
Ce studii are Dragoș Pătraru
Prezentatorul a terminat Facultatea de Jurnalism, Spiru Haret şi Facultatea de Litere, Comunicare şi Relații Publice din cadrul Universității București.
Citește și: Cine este Monica Pătraru, soția lui Dragoș Pătraru. „Mi-a luat o lună să o conving să ne întâlnim”
Cum s-a cunoscut Dragoș Pătraru cu soția lui, Monica
Dragoș Pătraru trăiește o frumoasă poveste de dragoste de 24 de ani alături de soția lui, Monica Pătraru. Din rodul iubirii celor doi au apărut pe lume doi copii deosebiți, Andreea, în vârstă de 21 de ani și Robert, în vârstă de 16 ani.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
“Nu știu ce-am făcut să merit asta, dar în toate momentele decisive din viață am avut noroc. Pe Monica am întâlnit-o într-un taxi. Eram cu un coleg care o cunoștea, mergeam către radio, el a oprit mașină pentru a o lua pe Monica dintr-o stație de autobuz. El știa că merge în aceeași direcție. Mi-a luat o lună să o conving să ne întâlnim, nu voia, iar după câteva luni ne mutam împreună, într-o garsonieră”, povestea Dragoș Pătraru pentru revista Tango.
Citește și: Cum arată Ibrahim Pașa din Suleyman Magnificul. Actorul Okan Yalabik este total schimbat
Copilăria lui Dragoș Pătraru
Dragoș Pătraru a copilărit în Ploiești, iar acesta a moștenit spiritul liber de la tatăl său, iar mama lui l-a învățat să fie cu picioarele pe pământ, considerând-o eroina familiei. Jurnalistul a copilărit în perioada comunismului într-o familie cu o situație financiară mai puțin bună. De asemenea, prezentatorul a menționat că tatăl său avea probleme cu alcoolul și, din nefericire, acest viciu l-a costat viața.
“Pe tata, pe Emil, l-am privit toată copilăria ca pe un erou. El m-a învățat să nu las pe nimeni să mă umilească sau să-mi facă vreo nedreptate. La teorie stătea foarte bine. Îi sunt recunoscător, chiar dacă am avut de suportat, eu, mama și sor-mea, și partea lui mai întunecată. Tata a avut o relație foarte strânsă cu alcoolul, care l-a și ucis până la urmă și care îl făcea în multe momente extrem de agresiv. Am asistat la niște faze inimaginabile, multe dintre ele având-o victimă pe mama, cred că nici nu mi-ar da voie să le povestesc. Pe mine și pe soră-mea tata nu ne-a bătut niciodată, dar mama era victima predilectă a nervilor lui. Dădea tot salariul pe alcool și făcea și datorii, în vreme ce, până la leafa următoare, mama ținea casa și plătea tot ce trebuia plătit. Din cauza societății prost croite, mama a rămas cu el până la capăt. Cred că aveam 15 ani când am luat-o de mână și i-am zis să plecăm. Iar ea mi-a spus că nu, că trebuie să avem un tată. Mama a fost adevăratul erou al familiei, dar uite că toate lecțiile despre cum trebuie să fii ca să răzbești în lumea asta, despre cum să îi tratezi pe ceilalți, ce trebuie să faci să nu te lași călcat în picioare, sunt lecții pe care le-am primit de la tata. Și a fost, prin comportamentul lui, prin partea întunecată a lui, cu violențele față de mama sau cu băutura, model de cum să nu fiu ca om și ca părinte. Am văzut cum e să fii rău și urât. Și mi-a folosit foarte mult, chiar dacă mi-a provocat traume, copil fiind.”, a povestit Dragoș Pătraru într-un interviu.
Dragoș Pătraru, dezvăluiri despre perioada comunismului atunci când era copil
Mai mult decât atât, jurnalistul a ținut să facă mărturisiri și despre perioada comunismului prin ochii săi atunci când era copil. Astfel, vedeta a menționat că își amintește de cozi deoarece era trezit dis-de-dimineață de bunicul său, în frig, pentru a merge să stea la coadă. Cu toate astea, deși aceste momente l-au marcat, el își amintește și cum obișnuia să se joace cu ceilalți copii acolo.
”Coada aia era incredibilă, avea viața ei şi când un copil ajungea foarte aproape era luat pe sus şi arătat spre tejghea. Sigur, până să fii ridicat, îți luai pumni şi genunchi în gură. Era o nebunie! Îmi aduc aminte că intra bunică-miu, dădea ușa de perete, şi avea o vorbă: „Bă, împuțiților, hai, scularea că mergem la coadă.“ Detestam treaba asta, să fiu sculat din somn, tremuram, erau -15 grade afară, iarnă-iarnă, şi trebuia să ne îmbrăcăm şi să mergem să stăm la coadă. Nu știai dacă vine mașina, nu vine mașina, se aduce suficientă marfă, prinzi, nu prinzi. Lucrurile astea ne-au marcat foarte mult, dar ne şi jucam. Dă-ți seama, ce să faci în timpul ăla petrecut la coadă? Noi eram 20-30 de copii, ce ne jucam pe acolo, era o nebunie... Şi bunicii, săracii, după noi: nu te mai duce acolo, nu mai face aia. Dar era foarte frumos altfel, noi n-aveam alte griji, asta era principala grijă – foamea. Mâncam destul de rar şi tot s-a ales ceva de noi.”, a menționat el.
