Se numără printre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este celebrată, în fiecare an, de peste 1,75 milioane de români. Citește, în acest articol, tradițiile și superstițiile de Sfinții Constantin și Elena.
Ziua Sfinților Constantin și Elena este sărbătorită în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât și de cele catolice. La fel ca multe alte sărbători din an, și aceasta presupune câteva tradiții și obiceiuri pe care credincioșii le respectă cu mare atenție. Iată ce nu ai voie să faci și care sunt legendele din popor pentru această zi.
Citeste si: Când se întorc elevii la școală după vacanța de Paște 2022
Cine au fost Cosntantin și Elena
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ea fiind fata unui hangiu. Elena s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul român Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (Serbia de astăzi). Legenda spune că împărăteasa Elena a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.
Constantin cel Mare a rămas cunoscut în istorie datorită măsurilor pe care le-a luat pe timpul domniei sale. Acesta a restaurat Byzantionul (Constantinopol), pe care l-a și făcut capitala imperiului. Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid la acea vreme.
„Sfântul Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic”, a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
Citeste si: Cele 12 rugăciuni înainte de SPOVEDANIE. "Părinte, vreau să-mi faceţi o spovedanie generală"
Constantin și Elena 2022
Elena, nume grecesc, înseamnă în traducere „cea strălucită”, „cea luminoasă”. La noi în țară sunt sărbătorite purtătoarele acestui evlavios nume, dar şi derivatele Elina, Ileana, Ilina, Leana, Ilinca, Elenca. Acestora li se alătură şi cele care poartă diminutivele precum: Ilenuţa, Lenuţa, Lena, Leni, Liana, Lina, Nuţa, Nuţi, Nuţica.
Pe de cealaltă parte, numele de Constantin are origine latină și înseamnă „constant”, „ferm”. Înrudite cu acest nume sunt cele precum Costache, Costea, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu şi Tina. În acestă zi sunt sărbătoriţi şi purtătorii diminutivelor: Costi, Costică, Costel, Ticu, Titi, Titel(uş), Dinicu, Tinuţ, Tinel, Tanţa, Tănţica şi Tanţi.
La noi în țară există o serie lungă de tradiții și obiceiuri pentru această zi de sărbătoare.
Citeste si: Când o prăznuim pe Sf. Cuvioasă Teodora de la Sihla, în Calendarul Creştin-Ortodox
Constantin și Elena 2022. Tradiții și obiceiuri
În ziua praznicului de Constantin și Elena se spune că trebuie să aducem în casele noastre cel puțin trei bujori îmbobociți, pentru voie bună și liniște în familie. Tot din bătrâni se spune că oamenii care vor munci pământul în această zi de sărbătoare vor avea parte tot anul de invaziile păsărilor dăunătoare. Așadar, de Constantin și Elena nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile și nu se lucrează ogoarele.
Potrivit calendarului popular, această sărbătoare mai este numită și Constantin Graur sau Constantinul Puilor, deoarece se spune că păsările își învață puii să zboare.
O altă superstiție arată că porumbul, ovăzul și meiul semănat după ziua de Constantin și Elena se va usca, deci mulți agricultori se ocupă de acest lucru cu mult timp înainte.
Ziua de 21 mai, când sunt sărbătoriți Sfinții Constantin și Elena, pastorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.
Pentru a alunga duhurile rele, femeile stropesc cu aghiasmă în casă. De asemenea, pentru a se apăra de forțele malefice, țăranii din anumite zone din țară aprind un foc mare și stau în jurul lui.
În mediul rural, oamenii respectă în continuare tradițiile pentru a înlătura duhurile rele. Datina veche numită „Sperietoarea vrăjitoarelor” face referire la spiritele malefice care ar putea fura sporul laptelui, motiv pentru care membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Aceștia bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare pentru a speria vrăjitoarele care ar putea fura laptele.
