Povestea de mai jos apartinei unei mamici care a trecut de la extazul aflarii vestii ca este insarcinata, la agonia vestii ca este diabetica.
Este uimitor ce intorsaturi poate lua viata. Acum esti in biroul avocatului si discuti despre posibilitatea de a adopta un copil, iar in clipa urmatoare esti in baie cu un betigas in mana si… surpriza: ai doua linii roz pe el.
Aveam 41 de ani si eram gravida. Lumea mea s-a intors cu susul in jos.
Era septembrie 2002. Vestea venea la doar trei saptamani de cand medicul imi spusese ca am glicemia usor ridicata si mi-a sugerat sa fac un test de toleranta la glucoza.
Am pus imediat mana pe telefon si am sunat un prieten de-al sotului meu, un renumit obstetrician si i-am citit rezultatele testului. Dupa o pauza mi-a spus: “Umm-huh. Asteapta un minut, sa sun pe cineva”. A revenit si mi-a spus sa ma duc urgent la el. Nu prea aveam chef si l-am intrebat daca n-ar fi mai bine sa ma duc a doua zi. “Esti diabetica. Bebelusul nu poate astepta pana maine!”, mi-a spus nervos.