Alcoolul absorbit in sange la nivelul stomacului si al intestinului subtire ajunge peste tot in corp si provoaca, asupra diferitelor organe si functii ale organismului, efecte cu atat mai intense cu cat este mai mare cantitatea ingerata.
In ceea ce priveste marea masa a publicului, bautor sau nu, multi stiu ca alcoolul "face rau la ficat", dar efectele alcoolului asupra altor organe le stiu mult mai putin.
Indiferent ca sunt elucidate sau doar observate, iata, intr-o rapida trecere in revista – inspirata dintr-un articol publicat in The Huffington Post- cateva dintre efectele alcoolului asupra corpului uman, la diferite niveluri.
Inima: dupa ce consuma alcool, unele persoane resimt o accelerare a batailor inimii sau acestea devin neregulate.
Sistemul circulator: alcoolul are un efect vasodilatator (largeste vasele de sange), ceea ce ne face sa ne simtim incalziti si sa ni se inroseasca obrajii.
Sistemul imunitar: alcoolul are un efect negativ asupra acestuia, slabind puterea de aparare a organismului, astfel incat devenim mai susceptibili la infectii si mai putin capabili sa luptam impotriva lor, odata instalate.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
Rinichii si vezica urinara: nu numai simplul fapt ca bem lichide, sub forma bauturilor alcoolice, explica faptul ca, atunci cand bem asemenea licori, ne vine sa mergem mai des la toaletă.
E vorba si de un efect special al alcoolului asupra unui hormon care regleaza diureza (eliminarea urinei prin rinichi.) In mod normal, corpul secreta un hormon numit vasopresina, care retine apa in corp. Alcoolul, insa, inhiba activitatea acestui hormon, asa ca mare parte din apa, in loc sa fie reabsorbita din rinichi, trece prin ei si se acumuleaza in vezica urinara, facandu-o sa se umple mai rapid; de aici, nevoia de a urina mai des.Libidoul: alcoolul provoaca, initial, o crestere a dorintei sexuale, din cauza efectului inhibitor asupra unor centri nervosi din lobul frontal al creierului. Ulterior, insa, daca o persoana continua sa bea, alcoolul in concentratie sporita amorteste sensibilitatea, scade intensitatea perceptiilor la nivelul intregului corp, astfel incat excitarea si orgasmul devin mai dificile, iar din cauza efectelor alcoolului asupra sistemului circulator, la barbati pot aparea tulburari erectile.
Articulatiile: alcoolul afecteaza metabolizarea anumitor proteine, ceea ce poate duce la o productie crescuta de acid uric, un reziduu al metabolismului proteic.
Creier: alcoolul produce, la acest nivel, o varietate mare de efecte, in acord cu marea varietate a functiilor acestui organ extrem de complex.
De pilda, afecteaza, in diferite moduri, productia diversilor neurotransmitatori (substante implicate in transmiterea impulsurilor nervoase in creier), precum acidul gama-amino-butiric (GABA) si glutamatul, efectul fiind incetinirea transmiterii mesajelor nervoase prin creier. Cam de de la o alcoolemie de 0,5 la mie in sus, incep sa apara tulburari ale activitatii nervoase in lobul frontal, aria cerebrala implicata in controlul impulsurilor si luarea deciziilor, ceea ce explica de ce oamenii bauti nu-si mai infraneaza anumite porniri si iau adesea decizii proaste.Amigdala cerebrala, regiunea din creier care ne avertizeaza ca suntem in pericol, este si ea afectata de alcool; din aceasta cauza, oamenii beti nu prea mai realizeaza ce consecinte ar avea actiunile lor si nu-si mai dau seama cand sunt in pericol. Impreuna cu faptul ca iau decizii anapoda (din cauza afectarii lobului frontal), acest fenomen se afla la originea multor evenimente nefericite intamplate la betie, de la incaierari in carciumi pana la accidente foarte grave.
Cerebelul (“creierul mic”): este si el vulnerabil la efectele alcoolului. Cerebelul este responsabil, printre altele, de controlul miscarilor; impactul alcoolului asupra acestui segment al sistemului nervos central explica vorbirea impleticita, reactiile intarziate si clasicul mers pe doua carari al oamenilor care au baut mult alcool. Alcoolul actioneaza si asupra sistemului de recompensa din creier; efectul sau euforizant, care ne face sa ne simtim bine, ne face de asemenea sa vrem sa mai bem. Pe cei predispusi la abuz sau dependenta, acest efect ii face sa nu se poata opri din baut decat atunci cand intoxicatia alcoolica ii aduce in stare de inconstienta. Cu cat o persoana bea mai mult, cu atat e mai probabil sa nu-si aminteasca prea bine unde-a fost si ce-a făcut. Cei care se trezesc intr-un sant sau intr-o casa straina, la spital sau la politie, fara sa-si aduca aminte cum au ajuns acolo, datoreaza aceste experiente efectului alcoolului asupra hipocampului- o arie a creierului unde au loc procese cerebrale legate de memorie si care are si ea de suferit din cauza efectelor toxice ale alcoolului. Cand alcoolemia depaseste 3,5 la mie, pot aparea tulburari extrem de grave. La aceasta concentratie, alcoolul poate inhiba complet functionarea centrilor reflecsi din trunchiul cerebral, care controleaza procese fiziologice precum respiratia, tusea, stranutul ş.a. In asemenea situatiii, cand centrii reflecsi amortiti de alcool devin incapabili sa mai regleze functiile vitale ale organismului, poate surveni moartea, fie direct, fie, mai frecvent, prin inecarea cu propria voma: daca un om vomita, iar mecanismul normal care asigura protectia impotriva patrunderii materiilor lichide si solide in caile respiratorii, (unde n-ar trebui sa intre decat aer) nu mai “merge”, atunci poate avea loc aspirarea vomei in plamani, ceea ce produce inecul si moartea.
Sursa: www.descopera.ro
