Pentru români, Paștele este mai mult decât o sărbătoare – este o călătorie interioară, o perioadă de purificare trupească și sufletească
Pentru români, Paștele este mai mult decât o sărbătoare – este o călătorie interioară, o perioadă de purificare trupească și sufletească, o reînnoire a legăturii cu Dumnezeu și cu cei din jur. Pregătirile pentru această mare sărbătoare încep cu mult înainte de noaptea Învierii și implică nu doar gospodăria, ci întreaga ființă.
În tradiția românească, perioada dinaintea Paștelui este marcată de trei componente esențiale: postul, curățenia și împăcarea sufletului. Fiecare dintre acestea are o semnificație profundă și contribuie la trăirea autentică a momentului pascal.
Postul Paștelui – post al trupului și al minții
Postul Mare, care durează 40 de zile, este cel mai lung și mai aspru dintre posturile din calendarul ortodox. El începe cu șapte săptămâni înainte de Paște și simbolizează retragerea lui Iisus în pustiu, pregătirea pentru sacrificiul suprem.
Pentru mulți români, postul nu este doar o dietă fără carne, ouă și lactate. Este o perioadă de abținere, reflecție, rugăciune și curățare interioară. Se renunță la mâncăruri bogate, dar și la certuri, judecată, invidie sau gânduri rele.
În comunitățile tradiționale, oamenii se spovedesc și se împărtășesc în timpul postului, ca formă de reîmpăcare cu Dumnezeu. Se spune că un post adevărat nu se ține cu gura, ci cu inima.
Curățenia de primăvară – semn al înnoirii
Pregătirea pentru Paște include, în mod firesc, și curățenia generală a gospodăriei. Acest obicei are atât o dimensiune practică, cât și una simbolică. Curățenia casei devine, astfel, o expresie exterioară a dorinței de purificare lăuntrică.
În satele românești, femeile încep din timp: se spală perdelele, se vopsesc gardurile, se aerisesc covoarele, se albește cu var, se curăță sobele, ferestrele și curțile.
Această practică reflectă convingerea că sufletul nu poate fi pregătit cu adevărat dacă locul în care trăiești este în dezordine.
Împăcarea și liniștea sufletească
Un alt aspect esențial al pregătirii pentru Paște este împăcarea cu cei din jur și cu sine. Românii țin la ideea de „a nu merge supărat în sărbătoare” – motiv pentru care, în perioada premergătoare Învierii, mulți își cer iertare, se împacă, repară relații și caută liniștea interioară.
Acesta este momentul în care se merge la biserică mai des, se aprind lumânări pentru cei plecați, se dau pomeni și se fac fapte bune în taină.
Sărbătoarea Învierii trebuie întâmpinată cu inima curată, fără povara conflictelor sau a nemulțumirilor.Pregătirea coșului pascal și participarea la slujbe
În Săptămâna Mare, pe lângă curățenie și gătit, românii pregătesc coșul pentru sfințit, care este dus la biserică în noaptea de Înviere. Acesta conține ouă roșii, pască, cozonac, vin, carne de miel, brânză și lumânări – toate simboluri ale belșugului și binecuvântării divine.
Participarea la slujbele din Joia Mare, Vinerea Patimilor și, mai ales, la slujba de Înviere, este parte integrantă din această pregătire spirituală. Aprinderea Luminii este momentul suprem al reîntoarcerii către Dumnezeu și către sine.
Concluzie
Pregătirea pentru Paște la români este un întreg ritual care implică trupul, casa și sufletul. Este o perioadă de curățenie nu doar în gospodării, ci și în inimile oamenilor. Postul, ordinea din jur, împăcarea cu ceilalți și liniștea interioară sunt pași esențiali pentru ca Lumina Învierii să fie primită nu doar în lumânări, ci și în suflet.
Într-o lume în continuă schimbare, aceste tradiții ne ajută să rămânem ancorați în valori simple, dar profunde: credință, respect, familie și iubire. Iar Paștele, an de an, redevine acel moment în care românii își regăsesc rădăcinile și bucuria de a fi împreună.
Citește și: Masa de Paște la români: Simboluri, rețete și semnificații
