De ce Tot Mai Multe Românce Amână Sau Evită Să Devină Mame

Maternitatea a fost multă vreme considerată o parte firească a vieții unei femei. Cu toate acestea, în societatea modernă, decizia de a avea copii a devenit din ce în ce mai complicată

Maternitatea a fost multă vreme considerată o parte firească a vieții unei femei. Cu toate acestea, în societatea modernă, decizia de a avea copii a devenit din ce în ce mai complicată, mai ales în România. Dincolo de aspectele emoționale și culturale, multe femei iau în calcul costurile – uneori neștiute sau subestimate – care vin odată cu nașterea și creșterea unui copil. Aceste costuri, fie ele financiare, sociale sau de carieră, contribuie la scăderea natalității și la tendința tot mai frecventă a femeilor de a amâna sau evita maternitatea.

1. Costurile financiare directe: o povară tot mai mare

Primul și cel mai evident cost al maternității este cel financiar. Creșterea unui copil necesită resurse substanțiale, iar acestea încep încă din timpul sarcinii. De la controale medicale și naștere până la îngrijirea de zi cu zi a copilului, cheltuielile se adună rapid. Printre cele mai mari categorii de costuri se numără:

• Asistența medicală: Deși există servicii medicale gratuite, multe femei aleg să acceseze servicii private pentru un standard mai ridicat de îngrijire. Acest lucru poate include ecografii avansate, analize costisitoare și nașteri în clinici private.
• Produse esențiale: Scutecele, formulele de lapte praf, hainele și produsele de igienă pentru bebeluși pot ajunge să coste câteva mii de lei lunar.
• Educația și activitățile: Încă din primii ani de viață, costurile pentru grădiniță, cursuri extracurriculare și jucării educative sunt semnificative și continuă să crească pe măsură ce copilul înaintează în vârstă.

Aceste costuri, combinate cu veniturile medii din România, fac maternitatea un lux pe care multe familii consideră că nu și-l pot permite.

2. Sacrificiile de carieră și veniturile pierdute

Maternitatea vine adesea cu un cost ascuns legat de carieră. Într-o societate în care competiția profesională este acerbă, concediul maternal poate reprezenta o pauză dificil de gestionat. Femeile care își doresc să revină în câmpul muncii se confruntă cu diverse provocări:

• Pierderi salariale: Concediul de maternitate este remunerat, dar multe femei constată o diminuare a veniturilor totale, mai ales dacă trebuie să-și reducă programul de lucru ulterior.
• Pierderea oportunităților profesionale: Pauza profesională poate însemna rateuri în avansarea în carieră, acces la poziții de conducere sau dezvoltare profesională.
• Discriminare la locul de muncă: Deși ilegală, discriminarea subtilă față de mamele care revin la muncă este o realitate în multe companii.

Acești factori descurajează femeile să își asume maternitatea, mai ales în primii ani

critici ai carierei.

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

3. Impactul asupra sănătății fizice și mentale

Maternitatea vine cu provocări majore pentru sănătatea fizică și mentală a femeii. Sarcina și nașterea pot avea consecințe pe termen lung asupra corpului, iar stresul asociat cu îngrijirea unui nou-născut poate duce la probleme de sănătate mentală, cum ar fi depresia postpartum sau anxietatea cronică.

În plus, lipsa unui sistem de sprijin bine pus la punct face ca multe femei să se simtă copleșite de responsabilități. În România, implicarea redusă a taților și absența serviciilor adecvate de sprijin psihologic pentru mame contribuie la această situație.

4. Lipsa sprijinului social și instituțional

Un alt cost ascuns al maternității este lipsa suportului din partea societății și a instituțiilor statului.

Multe mame se confruntă cu dificultăți în găsirea unor soluții pentru îngrijirea copiilor, cum ar fi:

Citește și: Tensiuni aprige în Casa iubirii! Dorobanțu ia o decizie radicală în privința Virginiei: "Zici că am dat foc la bombă!" Ce se întâmplă între cei doi tineri- kanald.ro

Citește și: De ce s-a împușcat în cap polițistul Ionuț Cobzaru. Problemele care l-au împins la gestul extrem- stirilekanald.ro

• Insuficiența locurilor în creșe și grădinițe: Cererea depășește cu mult oferta, iar serviciile private sunt adesea inaccesibile din punct de vedere financiar.
• Lipsa programelor de muncă flexibile: Femeile care vor să îmbine maternitatea cu cariera au puține opțiuni în ceea ce privește telemunca sau orele flexibile.
• Stigmatizarea socială: Femeile care amână maternitatea sunt adesea criticate sau presate de familie și societate să devină mame, fără a se ține cont de contextul personal sau profesional.

5. Presiunea de a „face totul perfect”

În era rețelelor sociale, mamele sunt adesea bombardate cu imagini ideale despre cum ar trebui să arate maternitatea. Această presiune de a fi o mamă „perfectă” – care reușește să jongleze impecabil între copil, carieră, casă și viața personală – poate fi copleșitoare. Perfecționismul matern este un cost emoțional pe care multe femei îl resimt și care poate descuraja maternitatea.

Ce se poate face?

Pentru a reduce aceste costuri ascunse și pentru a încuraja natalitatea, România are nevoie de măsuri concrete și eficiente:

1. Subvenții pentru familii: Ajutoare financiare directe, scutiri de taxe și beneficii fiscale pentru părinți.
2. Dezvoltarea infrastructurii de îngrijire: Construirea de creșe și grădinițe accesibile tuturor familiilor.
3. Promovarea egalității de gen: Încurajarea taților să se implice activ în creșterea copiilor și oferirea unor concedii parentale echitabile pentru ambii părinți.
4. Sprijin psihologic și educație parentală: Crearea de programe care să sprijine mamele în adaptarea la maternitate și să reducă stresul emoțional.

Concluzie

Maternitatea este un dar, dar în România modernă vine la pachet cu numeroase costuri ascunse care îi descurajează pe mulți să devină părinți. Înțelegerea acestor costuri și găsirea unor soluții pentru reducerea lor sunt esențiale pentru a încuraja femeile să își asume acest rol important fără teama că vor plăti un preț prea mare. Fără sprijin real, criza natalității din România riscă să se adâncească, afectând nu doar familiile, ci și viitorul întregii societăți.

Citește și: Carieră sau Familie? Prioritățile Schimbătoare ale Femeilor Românce