Află cu ce poți înlocui drojdia într-o rețetă.
În cazul în care vrei să pregătești în casă ceva dulce, gogoși, prăjituri sau orice altceva și nu ai la îndemână drojdie, poți utiliza alte ingrediente care o pot înlocui cu succes.
Cu ce se poate înlocui drojdia
Praf de copt
Praful de copt poate înlocui cu succes drojdia, deoarece conține un mix de agenți de creștere a aluatului.
Aluaturile crescute cu praf de copt nu sunt foarte pufoase, dar sunt la fel de gustoase.
Maia cu drojdie sălbatică făcută în casă
Pe vremuri, pâinea se făcea dintr-un aluat acrișor pe bază de maia naturală.
Nu aveau drojdie de bere pe care să o vâneze în magazine, ca noi.
Maia naturală se obține din două ingrediente simple: făină și apă.
Se amestecă făina cu apă și se lasă la fermentat câteva zile.
Bicarbonat de sodiu cu oțet
În general, acest amestec se folosește în rețetele vegane.
Se amestecă bicarbonat de sodiu cu o lingură de oțet și se adaugă în aluat, apoi se lasă la crescut.
Se poate utiliza în același mod, folosind zeamă de lămâie sau oțet de mere.
Citeste si: DESCOPERĂ: La ce temperatură se coc cartofii
Albușuri de ou
O alternativă pentru drojdie poate fi combinația de albușuri cu zahăr.
Se bat albușurile cu zahăr până se transformă în spumă și se folosesc la fel ca în rețetele tradiționale cu drojdie.
Această metodă este perfectă în cazul clătitelor și prăjiturilor.
Un secret pentru obținerea unui aluat pufos, care se întinde perfect, constă în faptul că albușurile și gălbenușurile trebuie bătute separat.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Bicarbonat de sodiu cu iaurt
Se amestecă bicarbonatul de sodiu cu iaurt din comerț și se obține un ingredient care înlocuiește cu succes drojdia.
Se poate folosi și iaurt cu fructe, mure, zmeură afine sau coacăze.
Amestecul este folosit pentru prepararea dulciurilor, cărora le dă o aromă deosebită.
Citeste si: DESCOPERĂ: La ce temperatură devine mierea toxică
Berea
Berea este un înlocuitor perfect al drojdiei, fiind
utilizată în numeroase feluri de mâncare din bucătăria românească.
Vă prezentăm o rețetă pentru un alt înlocuitor de drojdie, obținut din suc de lămâie și bicarbonat de sodiu:
Este nevoie de:
- o lămâie;
- o linguriță de bicarbonat de sodiu.
Se spală foarte bine lămâia și se taie în jumătate, apoi se stoarce sucul acesteia.
Se dizolvă o linguriță de bicarbonat de sodiu în zeama de la lămâie și se amestecă până când se dizolvă în totalitate.
Acesta este un înlocuitor perfect pentru drojdia clasică, care urmează a fi încorporat în aluat.
Foarte important de reținut este faptul că drojdia achiziționată din comerț, care conține substanțe chimice, poate fi păstrată mult timp, până îi expiră termenul de garanție.
Nu același lucru se întâmplă cu acești înlocuitori ai drojdiei, făcuți în casă, care se alterează foarte repede.
Aceștia trebuie utilizați imediat după ce au fost preparați, pentru că, în caz contrar, aluatul nu mai crește.
E bine de știut și faptul că sucul de lămâie poate fi înlocuit cu sucul de portocală sau cu 4 linguri de oțet de mere.
În loc de oțet de mere, mai poate fi folosit oțet de struguri sau puțin vin alb.
Citeste si: DESCOPERĂ: Fructele perfecte pentru tenul gras. Care sunt cele mai bune soluții pentru o piele strălucitoare
De ce să alegem pâinea cu maia în locui pâinii cu drojdie
„Pâinea cu drojdie creşte rapid (în câteva ore) prin fermentaţie alcoolică, iar cea cu maia creste lent (1-2 zile) prin fermentaţie lactică. Din punct de vedere nutritiv ambele sortimente de pâine au acelaşi număr de calorii, însă pâinea cu maia are un mare plus: e mai hrănitoare şi mai uşor de digerat.”
Explicatie:
„Tărâţele de cereale conţin acid fitic care se leagă de mineralele prezente în intestin şi formează fitaţi insolubili. Aceştia blochează absorţia mineralelor, sunt extrem de agresivi pentru rezervele de calciu şi magneziu din organism şi sunt capabili sa producă demineralizări grave. Acţiunea enzimatică a bacteriilor lactice (fitaze) din maia şi mediul acid creeat de ele descompun o parte din acidul fitic, iar lacto-fermentaţia naturală pe care o produc desface acidul fitic în inositol, fosfaţi de calciu şi magneziu uşor de asimilat. Cu cât un aluat fermentează mai mult, cu atât fitaza din maia are timp să elibereze mineralele din blocajul/legătura cu acidul fitic.
Glutenul este un alt element care beneficiază de contactul cu bacteriile din maia. Digestia acestei proteine care „pică greu” intestinelor sensibile va începe timpuriu, încă de la frământarea aluatului. Si cum dospirea pâinii cu maia durează 2 zile, odată ce o consumam glutenul e pre-digerat. Fracţionat in segmente mai mici de aminoacizi, efectul lui inflamator va fi diminuat iar eventualele intoleranţe vor dispărea.
Citeste si: DESCOPERĂ: Garnitură pentru friptura de pui
În plus pâinea cu maia nu se frământa atât de mult precum pâinea cu drojdie. Prin frământat glutenul se umflă şi devine elastic, un avantaj pentru brutari cărora le trebuie un aluat uşor de modelat, care nu se rupe şi creşte frumos. Însă pentru organismul nostru este un dezavantaj, cu cât un aluat e frămantat mai mult, cu atât dezvoltă agenţi inflamatori sau iritanţi.
Concluzia e pe cât de simplă, pe atât de frumoasă: merită să investim timp în aluatul de pâine, merită să „creştem” culturile de bacterii din maia, precum un animal de companie – le hrănim cu apă si făină, le ţinem la căldură, avem grijă să se multiplice şi le dăm apoi răgazul să ne dospească pâinea, să deblocheze mineralele din tărâţe şi să digere glutenul în locul nostru. Toate astea pentru ca apoi să ne putem bucura pe deplin de cel mai banal şi mai savuros aliment: pâinea", explică Mihaela Bilic.
