Află cele mai gustoase fructe și legume ale lunii decembrie.
Merele au un conținut ridicat de vitamine, nutrienți și proteine benefice pentru organismul nostru.
De asemenea, sunt bogate în fibre și vitamina C.
Un măr pe zi ține medicul la distanță, spune o vorbă din popor.
Fructele și legumele luni decembrie
Merele- Beneficii pentru sănătate, calorii, cum pot fi cunsumate
Merele se pot consuma proaspete, coapte sau sub formă de suc, compot, salată, dulceață sau ca umplutură în plăcintă.
„Fără să susţinem că merele se detaşează de alte fructe din punct de vedere al beneficiilor, recomandăm merele tuturor pacienţilor din clinica noastră, pentru că sunt fructe care cresc la noi şi le putem găsi de multe ori în sezon. Le putem procura şi din surse ecologice, iar, dacă avem noroc, le putem culege chiar noi din măr. Este un fruct în care întâlnim micronutrienţi precum vitamina B2 – riboflavin, vitamina B6 – piridoxina, vitamina C, vitamina K, potasiiu, precum şi fibre.
Citeste si: CITEȘTE: E bine să bei apă minerală? Ce avantaje și dezavantaje are apa carbogazoasă
Sfecla roșie- Beneficii pentru sănătate, calorii, cum poate fi cunsumata
Sfecla roşie este un aliment complex, care te poate ajuta să lupți împoriva cancerului.
Se poate consuma sub diverse forme:
- stoarsă sub formă de suc
- crudă sub formă de salată
- fiartă în supă sau în piureuri
-coaptă pe grătar sau în cuptor.
Poate fi adăugată în diferite preparate culinare pentru un plus de culoare, gust şi pentru un plus de vitamine.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
„Ați auzit cu siguranță de sucul de sfeclă roșie care se crede/se zice că ar vindeca până și cancerul. Este sfecla un superaliment? Departe de a fi miraculoasă, fără îndoială sfecla este foarte sănătoasă.
În primul rând, are foarte mult potasiu (300mg/100g), care scade tensiunea arterială, inflamația, edemele și retenția de lichide din corp. Apoi conține mulți antioxidanți (de unde și rolul anti-cancer), reprezentați de flavonoide și compuși fenolici. Dintre ei betanina, pigmentul care dă culoarea roșu-închis, are efect citotoxic- distruge celulele tumorale și blochează multiplicarea lor.
Tot sfecla e bogată în provitamina A (betacaroten) și luteină cu rol în vederea nocturnă, dar și în creșterea oaselor și dinților. Fiind o rădăcinoasă, are mulți nitrați care se transformă în organism în oxid nitric, ce are rolul de a crește rezistența la efort fizic și forța de contracție a mușchilor.
Crudă, fiartă sau coaptă, sub formă de salată, suc sau supă, ca fel de bază sau ca desert, sfecla este o legumă de toamnă care merită să primească un loc de cinste pe masa noastră. În cura detox sau pentru creșterea imunității, ca sursă de acid folic în sarcină sau ca sursă de fier în anemii, ca aliment antioxidant, antistres și revigorant, sfecla ajută chiar și la slăbit: are doar 35 cal/100g, un gust dulce care satisface nevoia de carbohidrați și dă sațietate pentru mult timp. Și datorită conținutului mare de fier și fibre, are un ușor efect laxativ.
Iar dacă vă e lene să o fierbeți/coaceți, există de cumpărat gata preparată”, scrie pe Instagram Mihaela Bilic.
Citeste si: Idei de mâncare rapidă. Ce să gătești în câteva minute
Broccoli
Este o legumă specială, care conține vitamine din belșug, dar și alte substanțe importante pentru organism, cum ar fi magneziul, amidonul sau manganul.
Broccoli are un gust rafinat, proaspăt, care poate fi combinat cu paste, carne sau cu pește.
Poate fi folosit ca garnitură sau gratinat cu felii de cașcaval sau brânzeturi.
Poate fi folosit la prepararea supelor, a sucurilor sau în salate, în diverse combinații
„Sursele vegetale de proteine sunt o modalitate excelentă de a adăuga diversitate și nutrienți meselor zilnice. Combinate în preparate simple, gustoase și cu puține calorii, acestea pot fi totodată o sursă de energie și hidratare. Proteinele vegetale se găsesc în legume (salată, broccoli, sparanghel, spanac, roșii etc), în leguminoase (soia, hrișca, fasole uscată, năut, mazăre, linte), dar și în nuci, migdale, semințe, cereale. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, fructele și legumele ar trebui consumate în mod regulat în fiecare zi. De altfel, o alimentație bazată preponderent pe produse vegetale ajută la prevenirea diferitelor boli cornice netransmisibile", doctor, Cornelia Cristofor.
Citeste si: CITEȘTE: Cât timp se fierbe dulceața de afine
Varza
Varza poate fi folosită în bucătărie în diverse feluri: salate, varză călită, sarmale, etc.
Este o legumă bogată în fitonutrienţi şi vitaminele A, C şi K, dar conține și antioxidanţi naturali, care previn bolile de inimă și apariţia cancerului.
Se recomandă folosirea verzei în stare naturală, pentru a nu-și pierde din calităţile nutritive.
„Bogăţia vitaminică a verzei trebuie subliniată, pentru că ea este printre legumele cu cel mai mare conţinut de vitamina C. Foile care se află în exteriorul verzei sunt foarte concentrate în vitamina C. Atenţie, prin fierbere, însă, se pierde aproximativ 30-40% din conţinutul acesta de vitamina C! Deci este recomadabil să fie consumată crudă, pentru cei care vor să beneficieze de vitamina C. De asemenea, varza este bogată în vitamina E, cam 2-7 miligrame la 100 de grame, ceea ce constituie un adevărat record pentru o legumă. O cantitate de 200 de grame de varză, consumată zilnic, acoperă necesarul zilnic de vitamina E. La fel, 200 de grame de varză acoperă necesarul zilnic de vitamina A. Precizez că avem în varză şi concentraţie mare de carotenoizi care de fapt se transformă, în organism, în vitamina A. Revin la cantitatea aceasta de 200 de grame, care este o cantitate de bun simţ pe care orice persoană poate să o consume la o masă. Prin urmare, 200 de grame de varză acoperă un necesar zilnic de vitamine din complexul B (B1, B2, B, B5, B6, B9). Acest complex de vitamina B combate procesele degenerative la nivelul organismului. În ceea ce priveşte mineralele, varza abundă în minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier, cupru, fosfor, sulf). Precizez, de asemenea, şi conţinutul în fibre! Varza conţine multe fibre. Dintre aceste fibre atât de preţioase pentru organism, varza conţine: celuloză, hemiceluloză. Prezenţa fibrelor în varză explică şi anumite intoleranţe pe care unele persoane le au atunci când consumă o cantitate mare de varză, însă modul de preparare a verzei poate înlătura aceste efecte nedorite. Fibrele alimentare sunt capabile să stimuleze intestinul şi să prevină constipaţia. O porţie de 200 de grame de varză asigură peste 20% din cantitatea de fibre necesară zilnic, care înseamnă 30-37 de grame.", Livia Nena, biolog–nutriționist.
Citeste si: CITEȘTE: Cu ce poți înlocui praful de copt
Morcovii
Morcovul este o legumă care excelează la capitolul nutrienți și în plus, are un gust senzațional.
După cartof, este unul dintre cele mai utilizate ingrediente în prepararea felurilor de mâncare.
Poate fi consumat în stare proaspătă sau integrat în mâncăruri.
Morcovul este bogat în vitamine și antioxidanți, dar în același timp este sărac în calorii.
„Un studiu realizat la Harvard a arătat că femeile care mânăncă zilnic un morcov, reduc riscurile atacului de cord cu 22%. Un alt studiu ce a implicat 90.000 de infirmiere, urmărite timp de 8 ani, a arătat că, prin consumul de morcovi de 5 sau mai multe ori pe săptămână, riscul accidentelor cerebrovasculare s-a redus în mod spectaculos cu 68%! Studiile ce au examinat persoane ce consumă beta-caroten – morcovi, spanac, broccoli, grapefruit roz-, au dovedit doar un procent de 40-70% probabilitate de a se îmbolnăvi de cancer pulmonar, spre deosebire de cei cu niveluri scăzute de beta-caroten.”, spune medicul nutriţionist Lavinia Bratu.
Conopida
Poate fi cultivată, recoltată și vândută pe tot parcursul anului, dar rămâne o legumă de vreme rece, fiind perfectă pentru consumul în sezonul toamnă-iarnă.