Află ce este gamofobia și care sunt cauzele care pot provoca această teamă de căsătorie.
Teama de mariaj sau frica de căsătorie este denumită gamofobie, fiind un derivat al cuvântului grecesc „gamos”, care înseamnă căsătorie.
Gamofobia este acea teamă irațională față de căsnicie, frica de a petrece tot restul vieții alături de aceeași persoană.
O persoană gamofobă poate avea o relație cu cineva, dar nu va accepta căsătoria.
Citeste si: TOTUL despre cele 7 semne ale abuzului emoțional
Cauzele care generează gamofobie
Tulburările depresive
O persoană anxioasă va fi întotdeauna speriată de angajamentele pe care le presupune o căsnicie, se va simți ca într-o încăpere închisă, de unde nu poate evada.
Neîncrederea în sine
Lipsa de încredere în sine, chiar și cea sexuală, creează tulburări de comportament și determină persoana în cauză să se țină departe de obligații și căsătorie.
Divorțul părinților
Persoana care a asistat în copilărie la certuri și agresivitate nu mai are încredere în instituția căsătoriei, crezând că și lui i se pot întâmpla astfel de lucruri.
Citeste si: 5 motive pentru care oamenii rămân în relații toxice
Nesiguranța personală
Frica de responsabilitatea generează vulnerabilitate. Teama provine și din faptul că, într-o căsătorie, nu se împarte doar relația, ci și aspectele materiale, financiare sau sociale.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Un mariaj precedent eșuat
Experiența unei căsnicii nereușite, din cauza trădării mai ales, creează un precedent greu de depășit. Oamenii își pierd încrederea atât în ei, cât și în cei din jur, având frica de a o lua de la capăt.
Citeste si: CITEȘTE: 9 sfaturi despre cum poți avea o relație sau căsnicie fericită
„Fobia de căsătorie poate fi rezultatul modului în care persoana evaluează perspectivele în contextul vieții în doi, ținând cont de experiențele anterioare, dar poate fi cauzată și de modelul familial pe care îl are. Ideea de a fi cu o persoană pentru tot restul vieții lor și responsabilitatea care derivă din aceasta îi îngrozesc pe cei care manifestă această fobie. Sunt si persoane care aduc în prezent eșecurile din relațiile trecute sau din căsătoriile anterioare, când relația de cuplu a adus durere si suferință emoțională. Aceste persoane încearca să se protejeze ținându-se departe de o situație cu potențial traumatizant. O căsătorie nefericită a părinților, o relație în care mama si tatăl nu au știut să transmită viitorului adult un model funcțional al vieții in comun, pot face din copil, un adult gamofob. Ca urmare a unor astfel de situații, unele persoane ajung să se teama că atunci cand vor oficializa relația de cuplu existenta, căsătoria lor se va înscrie pe aceeași traiectorie nefericită ”, explică psihologul Ionut Ghiugan.
Citeste si: Semne clare că te întâlnești cu un bărbat distrus emoțional
Simptomele gamofobiei
- Evitarea totală a căsătoriei
- Lipsa respectului de sine
- Teama irațională de căsătorie
- Atacuri de panică
- Agresivitate în discuția despre mariaj
- Panică însoțită de palpitații, tremurat, plâns
- Vărsături, amețeală, chiar leșin
Persoana în cauză are tendința de a se izola și acest lucru îi poate afecta grav viața personală și socială. Într-un astfel de caz, este necesar ajutorul unui psihoterapeut.
„Ar fi de dorit întărirea comunicării, a încrederii unuia în celălalt, a sincerității și a colaborării, pentru a discuta sincer și deschis, pentru a găsi cea mai bună soluție. Dacă pentru un partener căsătoria este foarte importantă și pentru celălalt nu este, însă comunicarea este bună, există posibilitatea de a găsi o cale de mijloc.
Înainte de toate, este important ca ambii să înțeleagă bine punctul de vedere, valorile, dorințele și aspirațiile celuilalt, la fel ca și să fie conștient de propriile valori, dorințe și aspirații.
Până la urmă, întrebarea de bază este dacă amândoi doresc să rămână împreună și relația este benefică și satisfăcătoare pentru ambii. Dacă așa este, cu siguranță vor găsi o formulă de compromis pentru ca amândoi să fie mulțumiți.”- Cristina Ion-Rădulescu, psihoterapeut.
Tipuri de căsătorii
Tipurile de căsătorii variază în funcție de cultura unui popor, intervenind diverse modificări de-a lungul timpului.
1. Căsătoria civilă reprezintă uniunea a două persoane conform legilor în vigoare dintr-o anumită țară. Supranumită „căsătoria cu acte”, aceasta presupune ca cei doi participanți să fie majori, în caz contrar, fiind necesar acordul părinților.
2. Căsătoria religioasă variază în funcție de specificul credinței cuplului.De exemplu, în religia ortodoxă, căsătoria este considerată o binecuvântare de la Dumnezeu, uniunea dintre cei doi fiind valabilă până la moarte.În religia islamică, căsătoria este un aranjament între familii, în timp ce la budiști, mariajul în fața divinității nu este atât de important.
3. Căsătoria aranjată este o metodă întâlnită, în general, în familiile aristocratice din Asia de Est, India, Pakistan, Africa.
4. Căsătoria de conveniență reprezintă un mariaj fictiv încheiat în scopul obținerii anumitor beneficii, avantaje materiale, drept de reședință, cetățenie etc.
5. Căsătoria morganatică este încheiată între un bărbat din înalta societate și o femeie de rang social inferior. Fiind cunoscută drept „căsătoria cu mâna stângă”, aceasta împiedică transferul titlurilor soțului către soție și copii.
6. Endogamomia este, de fapt, căsătoria între membrii din același grup etnic, cum ar fi rromii, mormonii, indienii.
7. Căsătoria deschisă se referă la un mariaj în care partenerii nu consideră relațiile extraconjugale ca fiind o infidelitate.
Într-o căsnicie solidă, partenerii învață să conviețuiască împreună, vorba celebră care spune că „nimeni nu se naște învățat” fiind perfect adevărată. Trebuie să înțelegem că, într-un mariaj, secretul este să ținem cont, în permanență, și de fericirea partenerului.
„O căsnicie bună este aceea în care fiecare îi încredințează celuilalt rolul de paznic al solitudinii sale. Odată ce este acceptată realitatea ca până și între ființele omenești cele mai apropiate continuă să existe distanțe infinite, poate înflori o conviețuire doar dacă cei doi izbutesc să iubească depărtarea dintre ei, care îi îngăduie fiecăruia să-l vadă pe celălat integral, și profilat pe un orizont vast.”- Rainer Maria Rilke.