Mucegaiurile sunt ciuperci saprofite sau parazite, care se inmultesc prin spori.
Exisa mucegaiuri bune si mucegaiuri daunatoare. Specia Aspergillus flavus este unul din mucegaiurile cel mai des intilnite in natura, pe paie, nuci, coceni de porumb. Chiar daca ajunge in organism, extrem de rar devine periculos. Dar atunci nocivitatea lui e foarte mare. Atit miceliul cat si sporii acestui fung contin substante toxice, grupate sub denumirea de alfatoxine, care produc intoxicatii la om si chiar cancerul, aflatoxinele fiind unele dintre cele mai puternice substante cancerigene naturale cunoscute, scrie BZI.ro.
Daca se localizeaza cefalic, acest tip de mucegai produce aspergiloza intracraniana, boala grava, de multe ori letala. Ca sa nu ne expunem efectelor negative ale mucegaiului alb, e bine sa nu consumam nuci sau arahide care au inceput sa se altereze- sa-si modifice gustul si mirosul, sa rancezeasca. Aflatoxinele se pot intalni si in cafea, arahide, porumb, alune de padure si condimente depozitate in conditii improprii.
Mai mult, toxina nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism. Astfel, un animal care a mancat porumb infectat transmite toxina mai departe la omul care consuma carnea animalului sacrificat.
Poveste aflatoxinei
Aflatoxina a inceput sa faca valuri inca din 1960, cand in Anglia au murit in cateva luni 2000 de curcani. Fermierii au intrat in panica si au cerut biologilor sa afle care e cauza dezastrului.
Din aproape in aproape s-a ajuns la concluzia ca toate pasarile fusesera hranite cu turte de arahide provenite de la un singur depozit si ca toate murisera din cauza ca li s-au blocat rinichii. Dupa un timp a fost gasit vinovatul: o ciuperca microscopica. Aceasta se dezvolta in mediile umede si inchise si secreta o substanta toxica pentru organism.
Occidentalii au luat imediat masuri, in sensul ca au dezvoltat o adevarata industrie a depozitarii, diferita pentru fiecare produs in parte.
Un astfel de sistem de protectie in alimentatia publica, numit HCCP- de exemplu- a fost preluat de la specialistii NASA, care il inventasera pentru securitatea cosmonautilor. Concomitent au adoptat o serie de masuri legislative care sa protejeze piata alimentara de produsele infectate cu toxina ucigasa.
Exisa mucegaiuri bune si mucegaiuri daunatoare. Specia Aspergillus flavus este unul din mucegaiurile cel mai des intilnite in natura, pe paie, nuci, coceni de porumb. Chiar daca ajunge in organism, extrem de rar devine periculos. Dar atunci nocivitatea lui e foarte mare. Atit miceliul cat si sporii acestui fung contin substante toxice, grupate sub denumirea de alfatoxine, care produc intoxicatii la om si chiar cancerul, aflatoxinele fiind unele dintre cele mai puternice substante cancerigene naturale cunoscute, scrie BZI.ro.
Daca se localizeaza cefalic, acest tip de mucegai produce aspergiloza intracraniana, boala grava, de multe ori letala. Ca sa nu ne expunem efectelor negative ale mucegaiului alb, e bine sa nu consumam nuci sau arahide care au inceput sa se altereze- sa-si modifice gustul si mirosul, sa rancezeasca. Aflatoxinele se pot intalni si in cafea, arahide, porumb, alune de padure si condimente depozitate in conditii improprii. Mai mult, toxina nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism. Astfel, un animal care a mancat porumb infectat transmite toxina mai departe la omul care consuma carnea animalului sacrificat.
Poveste aflatoxinei
Aflatoxina a inceput sa faca valuri inca din 1960, cand in Anglia au murit in cateva luni 2000 de curcani. Fermierii au intrat in panica si au cerut biologilor sa afle care e cauza dezastrului. Din aproape in aproape s-a ajuns la concluzia ca toate pasarile fusesera hranite cu turte de arahide provenite de la un singur depozit si ca toate murisera din cauza ca li s-au blocat rinichii. Dupa un timp a fost gasit vinovatul: o ciuperca microscopica. Aceasta se dezvolta in mediile umede si inchise si secreta o substanta toxica pentru organism.
Occidentalii au luat imediat masuri, in sensul ca au dezvoltat o adevarata industrie a depozitarii, diferita pentru fiecare produs in parte. Un astfel de sistem de protectie in alimentatia publica, numit HCCP- de exemplu- a fost preluat de la specialistii NASA, care il inventasera pentru securitatea cosmonautilor. Concomitent au adoptat o serie de masuri legislative care sa protejeze piata alimentara de produsele infectate cu toxina ucigasa.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Citește și: Câți copii are, de fapt, Leonard Doroftei. Cu ce se ocupă aceștia și ce studii au făcut. Fiul cel mare a ajuns milionar- kanald.ro
Citește și: Elena a plecat de acasă și nu s-a mai întors! Femeia de 53 de ani din Vâlcea ar fi vrut să-și pună capăt zilelor- stirilekanald.ro