Curiozitatea, dorinta de a fi inclusi in anumite cercuri de prieteni, moda, necesitatea, evadarea din agitatia zilnica,detasarea si, intr-un final, dependenta…
Azi o tuse, maine o raceala puternica si tot asa pana ajungi la medic, unde iti este scris pe hartie un diagnostic nemilos: cancer pulmonar.
Tigara (de n-ar exista!) este cea care ne mananca sanatatea si banii. Sa facem ceva in privinta asta!
Bogdana Bursuc, psiholog clinician si psihoterapeut specializat pe problemele dependentei de fumat, in cadrul Mind Institute (www.mindinstitute.ro) si Coordonator Psiholog al programului STOP Fumat de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, ne va ajuta sa intelegem mecanismul prin care suntem prinsi în capcana fumatului.
In Romania sunt 4,85 milioane de fumatori. Din fericire, studiul Global Adult Tobacco Study arata o tendinta de scadere a numarului de fumatori in tara noastra.
Insa varsta la care ne apucam de fumat este din ce in ce mai mica, principala explicatie fiind accesibilitatea si curiozitatea. Frecvent, intr-o familie se intampla ca adultii care fumeaza sa aiba un mesaj de interzicere a fumatului sau de prezentare a acestuia ca pe ceva negativ.
“Ce pot vedea copiii sunt mesaje contradictorii: parintii fumeaza, dar spun ca fumatul face rau. Ca urmare, in mintea copiilor se naste curiozitatea. Un alt motiv este faptul ca la varsta adolescentei se produc modificari neuronale care scad cantitatea de dopamina in creier, iar adolescentii au nevoie de experiente care sa ii ajute sa retraiasca placerea. In functie de ce experiente sunt accesibile si acceptate social, acestia le vor accesa. Fumatul este o astfel de experienta foarte la indemana” spune psihologul Bogdana Bursuc.
Mai departe, fumatul la maturitate devine o rutina, un reflex conditionat deja format, care poate fi invins prin doua metode:
• fie atunci cand ai pofta sa aprinzi tigara te retragi intr-un loc special, departe de prieteni (aspect care va duce la pierderea glumelor, a discutiilor, a lucrurilor pentru care ai iesit de fapt in oras)
• fie afli exact la ce nevoi raspunde fumatul si il inlocuiesti cu comportamente similare ce pot raspunde la aceste nevoi.
De asemenea, in timpul fumatului ar trebui sa ne concentram intens pe senzatiile fiziologice inconfortabile care se produc: uscaciunea gurii, gustul neplacut, disconfortul faringian, dureri de cap, ameteala, tahicardie etc.
Trebuie sa nu uitam ca retetele nu sunt universale, pentru ca un comportament care reuseste sa ma relaxeze pe mine, s-ar putea ca pe tine sa te enerveze. Asadar, fiecare trebuie sa gaseasca singur comportamentele care pot raspunde la nevoile la care inainte raspundea fumatul si sa le aplice in rutina sa.
Dependenta este o realitate, atunci cand vorbim despre fumat. Cercetarile sugereaza ca nicotina poate cauza dependenta in aceeasi masura precum heroina, cocaina sau alcoolul.
Dependenta emotionala si mentala ingreuneaza incercarea de a sta departe de nicotina dupa ce te lasi. De obicei, fumatorii au nevoie de peste 10 incercari inainte sa reuseasca sa renunte la fumat pentru totdeauna.
Esecul este de multe ori legat de debutul simptomelor de sevraj (iritabilitate, nervozitate, insomnie, constipatie, tremuraturi, dureri de cap, stari de anxietate, deprimare), care dureaza in medie 1-3 saptamani, dar sunt suficient de neplacute incat sa il
Pentru ameliorarea simptomelor, medicul care trateaza dependenta de nicotina poate prescrie medicamente cu sau fara nicotina, care, desi tin sub control simptomele sevrajului, nu ii conving psihologic pe oameni sa se lase de fumat.
Astfel ca terapia renuntarii la fumat trebuie sa se desfasoare in doi pasi, pe ambele nivele- fizic si psihic. Exista o tendinta din ce in ce mai vizibila a oamenilor sa apeleze si la ajutorul solutiilor specializate impotriva fumatului, in paralel cu terapia psihologica.
In farmacii, romanii pot gasi solutii care sa ii ajute sa renunte la fumat, denumite in mediul medical "Terapii de Substitutie Nicotinica” (TSN), cum ar fi plasturii sau guma de mestecat cu nicotina, care amelioreaza simptomele de sevraj. Pe piata exista, de asemenea, tincturi, spray-uri sau medicamente care se elibereaza cu prescriptie medicala.
Fumatorul pe categorii de varsta
• La varsta de debut a fumatului, 15-25 de ani, principalul lucru care sustine acest comportament este convingerea ca "ma pot lasa oricand".
Aceasta iluzie ii face pe tineri sa continue linistiti pana la instalarea completa a dependentei.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
• Intre 30-45 de ani, persoanele descriu fumatul ca un rau necesar sau ca "o placere enervanta". Oamenii sunt constienti de efectele negative ale fumatului si de faptul ca ar trebui sa se lase dar, pe de alta parte, au nevoie de fumat pentru ca sunt stresati, muncesc mult, au timp putin si fumatul este la indemana ca sa se relaxeze si sa se destreseze.
• Dupa 45 de ani, oamenii fumeaza simtindu-se neputinciosi sa se lase, dupa multe experiente de incercare nereusite. Discursul principal este "nu am vointa, nu ma pot controla".
Sursa: www.csid.ro
