Hărțuirea la locul de muncă poate fi de mai multe feluri, printre care și cea morală, care constă într-un comportament agresiv și abuziv în fața unui angajat sau unui grup de angajați. Abuzul poate avea repercursioni destul de agresive, având în vedere sănătatea mintală a persoanelor în cauză.
Depresia, stresul, tulburările de somn și afecțiunile digestive pot apărea ca rezultat al abuzurilor de la locul de muncă. Există foarte multe cazuri, în care persoana în cauză nu a mai suportat și s-a ajuns chiar la sinucidere, motiv pentru care în multe state există legi dure împotriva hărțuirii morale.
Citeste si: De astăzi, bullying-ul se pedepsește! Avocatul Alina Roșca ne-a oferit toate detaliile
Legea 167 din 7 august definește ce este hărțuirea la locul de muncă
Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau
- a) conduită ostilă sau nedorită;
- b) comentarii verbale;
- c) acțiuni sau gesturi.
Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.
În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.
Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.
Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.
Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită, conform legislatie.just.ro.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Ce poți să faci dacă ai fost agresată de șef sau coleg
Odată ce legislația este înțeleasă, un angajat trebuie să poată dovedi abuzul moral la care este supus
Tipurile de probe acceptate de lege includ:
Dovezile scrise (inclusiv e-mailurile si sms-urile).
Înregistrările video.
Înregistrările audio.
Fotografiile.
Declarațiile.
Având la dispoziție aceste dovezi, angajatul poate sesiza Inspecția Muncii sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii (CNCD).
Cei de la Inspecția Muncii pot efectua un control neanunțat la sediul angajatorului, fără a dezvălui însă motivul controlului sau identitatea celui care a făcut reclamația. Si CNCD are abilitatea de a sancționa atât hărțuitorul, cat si instituția angajatoare care a tolerat acest comportament.
În cazul hartuirii sexuale (considerata o infracțiune conform Codului Penal), victima se poate adresa direct instantelor judecătorești si organelor de urmărire penala.
Daca hartuirea la locul de munca a fost dovedita, angajatul poate cere despăgubiri in instanta si restituirea postului ocupat anterior, în situația in care abuzurile au dus la pierderea locului de munca.
Unde poți găsi ajutor dacă ai fost hărțuită la locul de muncă
În cazul hărțuirii morale la locul de muncă, la fel ca și în cazul celorlalte conflicte, problema ar trebui rezolvată intern, iar dacă angajatul și angajatorul nu ajung la un conses, se poate apela la instanțele de judecată.
Departamentul HR trebuie să se ocupe, construind politici, proceduri și alte documente relevante pentru organizarea activității de resurse umane a companiei, navigând între noutatea unor reglementări, specificitatea altora și linia roșie pe care o aduce distincția dintre activități legale sau ilegale.
Cursul de HR este gândit ca un ajutor care să ajute participanții ce presupune realizarea de politici, proceduri și alte documente relevante pentru organizarea activității de resurse umane a companie, care este impactul lipsei personalizării acestora, dar și riscurile la care sunt expuși angajatorii atunci când se ocupă de asemenea proceduri și politici.
