De peste 10.000 de ani, alimentele fermentate, precum iaurtul sau kefirul, sunt parte din alimentatia umana.
In anul 1907, savantul Ellie Metchnikoff (Institutul Pasteur) publica o teorie potrivit careia bacteriile lactice ar putea chiar prelungi viata, pentru ca inhiba procesele de putrefactie a resturilor alimentare la nivelul intestinului, care genereaza compusi toxici, daunatori organismului. Este primul care a izolat bacteriile din iaurt. Mai multe studii indica un efect protector al consumului de lactate fermentate in contextul diabetului de tip 2.
Caracteristici diferentiatoare ale iaurtului
Iaurtul este un lactat similar cu laptele, dar are o serie de proprietati unice.
In urma fermentarii si a retetelor (ex: adaugare proteine din lapte), multi nutrienti (proteine, riboflavina, bitaminele B6, B12, calciu, potasiu, zinc, magneziu) sunt mai concentrati in iaurt decat in lapte (intre 20 si 100%).
Iaurtul si diabetul
Aciditatea iaurtului mareste biodisponibilitatea unor nutrienti, cum este calciul.
Fermentii, respectiv probioticele din iaurt, au efecte pozitive asupra sanatatii. Fermentii au un dublu rol: digestia partiala a lactozei si furnizarea enzimei β-gal, care continua descompunerea lactozei dupa consum.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Studiul EPIC-Norfolk, in care au fost intervievati 4000 de subiecti, urmariti timp de 11 ani, publicat in 2014 in revista Diabetologia a ajuns la cateva concluzii interesante. Cei care consuma regulat produse lactate fermentate, cu continut scazut de grasime (iaurt, branză cottage, smantana), au un risc cu 24% mai mic de a dezvolta diabet de tip 2.
Cei care consuma regulat 4-5 pahare de iaurt, saptamanal, au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta diabet de tip 2.
Iaurtul si mentinerea unei greutati corecte
Prevalenta obezitatii din Romania este de 31%, iar a supraponderabilitatii este de 34% potrivit unui studiu PREDATORR.
Consumul de iaurt este asociat in cea mai mare masura cu reducerea greutatii, atat la femei, cat si la barbati.
Alte studii au demonstrat ca un consum intensiv de lactate, in paralel cu un regim restrictionat caloric, a condus la o scadere mai mare in greutate si in depozitul adipos, decat in cazul aceluiasi regim fara consum de lactate.
Explicatii posibile:
1. Impactul cresterii aportului de calciu asupra echilibrului energetic (aportul scazut de calciu fiind factor de risc pentru obezitate)
2. Proteinele din lactate inhiba pofta de mancare si stimuleaza mecanismele reglatoare care semnalizeaza satietatea.
Microbiom, digestie si controlul greutatii
Flora intestinala este larg recunoscuta ca factor important pentru sanatate. Studii recente arata ca aceasta influenteaza in buna masura si depozitarea de energie, obezitatea si rezistenta la insulina.
Diversitatea bacteriala a microbiomului se coreleaza cu markeri ai bolilor metabolice si de obezitate.
Potrivit unui studiu din anul 2013, efectuat pe soareci, privind reprogramarea microbiala si efectul inhibitor asupra dietei vestice generatoare de obezitate a facut o constatare uimtoare.
Sursa: www.dcnews.ro
