Dana Rogoz este o femeie împlinită, fiind atât actriță, cât și soție și mamă a doi copii.
În ciuda faptului că își arată mereu un zâmbet molipsitor, actrița ascunde o dramă mare, despre care rareori vorbește, doar în momente cheie ale vieții sale, așa cum s-a întâmplat și recent.
Dana Rogoz, amintire sumbră din ziua morții tatălui ei
Un mesaj recent a fost publicat de vedetă pe contul său de Facebook, prin intermediul căruia a dezvăluit suferința pe care o poartă în suflet de aproape zece ani.
Potrivit celor scrise de ea, părea că a simțit suferința înainte cu câteva ore înainte ca tragedia să se abată asupra familiei sale.
Dana a vorbit despre pierderea tatălui său, despre modul în care a simțit că moartea lui se apropie. Ea a descris că a avut un vis cu câteva ore înainte ca tatăl său să moară în care i s-a părut că cineva îi pregătea pentru momentul respectiv. Cu toate acestea, nimeni nu a putut să o ajute să facă față tragediei, iar acum, deși a mers mai departe, sufletul îi este încă frânt.
Chiar dacă a avut un vis care i-a arătat că tatăl ei va muri în curând, această cunoaștere anticipată nu a reușit să-i ușureze suferința atunci când a fost nevoită să se confrunte cu moartea tatălui său. În ciuda sprijinului oferit de frații săi și a faptului că a putut fi alături de tatăl său în ultimele momente de viață, Dana încă se luptă cu durerea și pierderea.
„Era sâmbătă și mă trezisem foarte devreme cu gândul că "Azi moare tată".
Pe de o parte știam că tată e într-o stare gravă în spital. Pe de altă parte, îl visasem pe Profu' în seară aia, adică pe Ioan Luchian Mihalea- o altă figura paternă a copilăriei mele, un alt "tată" pe care îl pierdusem când aveam 8 ani. Eu și unul dintre frații mei făcusem parte din grupul Minisong, condus de el, așa că în vis îi spuneam să fie "blând" cu fratele meu, "pentru că azi moare tată".
Și atunci m-am trezit. M-am dus la Fundeni în dimineața aia cu gândul că "Azi moare tată". Am stat pe hol, așteptând, la fel că în celelalte zile, împreună cu frații mei și nu le-am povestit visul meu. Pentru că eu nu cred în vise, nu cred în premoniții. Nici tată nu credea. Prostii. Era doar felul prin care inconștientul mă pregătea pentru ce urmează. Și chiar a murit în sâmbătă aia, acum fix 9 ani.
Și am realizat cum nimic nu te poate pregăti pentru trecerea dintre "este" și "a fost". Trecerea aia care țin minte cât de absurd s-a instalat între mine și frații mei, pe un hol de spital, în față secției de ATI. 9 ani sună foarte mult. Și deși s-au petrecut multe în acești 9 ani, îi simt că și când ar fi... vreo 3. Chiar azi, la 9 ani de când tată a murit, îl duc pe Vlad la școală să dea evaluarea națională, îi comand Liei tortul pentru aniversarea celor 3 ani, merg să prezint o gală, filmez, mă agit,
îmi găsesc rostul în viața asta, care merge mai departe...”, a scris Dana Rogoz, pe pagina sa de Facebook.