Nicoleta Voica a făcut mărturisiri cutremurătoare cu privire la una dintre cele mai mari dureri ale ei, atunci când și-a pierdut fratele la o vârstă fragedă.
Nicoleta Voica este una dintre cele mai îndrăgite artiste țară, însă puțini știu momentele cumplite prin care a trecut aceasta atunci când și-a pierdut fratele la o vârstă fragedă.
“Nu mai pot să aud zgomotul pe care pământul îl face pe sicriul lui Silviu.” Momentul în care familia a aflat că Silviu are cancer
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Nicoleta Voica a povestit pentru WOWBIZ una dintre cele mai mari dureri cu care artista s-a confruntat vreodată, pierderea fratele ei în vârsta de 19 ani.
“Fiecăruia i se pare că drama lui este cea mai tristă, cea mai marcantă.
Dar eu am trăit chiar ceva ce puțină lume trăiește. Nu știu dacă eu sau artiștii percep altfel durerea. Am pierdut atâția oameni dragi din suflet că mă mir că mai am suflet în mine. Dar m-a durut cel mai tare când a plecat fratele meu la 19 ani, Silviu. Mama mea zicea: “Puiul meu, când voi ne îngropați pe noi, e firesc, dar când o mama își îngroapă copilul e groaznic.”
N-am înțeles-o. Și ea era bolnavă de cancer, am aflat eu în același timp. Tot timpul la masă stătea așa și mă întrebam la ce se gândește. “Nu mai pot să aud zgomotul pe care pământul îl face pe sicriul lui Silviu.” Am fost s-o tratez și mi s-a spus că ar avea șanse, ar putea trăi, avea un cancer mamar și cu care ar fi avut mari șanse.
“Avea dureri îngrozitoare, ieșea ca oasele de pește.” Fratele Nicoletei Voica a trecut prin două operații
Durerile fratelui ei au fost din ce în ce mai mari, iar artista împreună cu familia a încercat să facă tot posibilul pentru a-și salva fratele. Silviu a fost operat, însă fără succes, așa că a fost mutat la un alt spital unde i-a fost amputat piciorul. Tipul de cancer pe care îl avea recidiva extrem de rapid, iar chiar și după amputarea piciorului starea lui de sănătate nu a fost bună. Fratele artistei s-a stins din viață la scurt timp după a doua intervenție. “Am intrat înăuntru, am început să repezesc fetele acelea de pe acolo. Mi-au spus “sper să mă înșel, dar cred că are o formă de cancer la os .” Mă duc la Timișoara cu el și cu mama, îl consultă și îl trimite sus. Doctorul o întreabă pe mama: “Mai aveți copii, doamnă? Că pe ăsta o să-l pierdeți!” Pentru un moment acolo am crezut că se sfârșește viața. Ne-a găsit plângând, nu am știut să-i spunem ce s-a întâmplat și am inventat că m-am certat cu cineva. L-au internat și au încercat să scoată forma asta de cancer care creștea din os ca o conopidă. Înflorea și devenea tot mai mare. Și am zis că trebuie să-l operăm, nu era prost, și-a dat seama că are cancer. Avea dureri îngrozitoare, ieșea ca oasele de pește. Am stat lângă el. Era toată durerea în ochii lui, voia să vorbească, îi sărea toată saliva din gură. Îmi spune doctorul: “Nu cred că e bine ce am făcut.” Am venit la un alt spital și a spus că trebuie să îi taie piciorul. “Da, eu mi-l tai dacă nu îl taie.” Înainte să meargă la sala de operație, și-a pus muzica pe casetofon și a început să danseze. Eu și mama muream încet. S-a trezit cu dureri groaznice, îmi spunea că îl doare talpa, dar el nu mai avea talpă.”, a mai povestit Nicoleta Voica.