Paștele Cailor: semnificație și origine. De unde vine, de fapt, expresia

Iată ce înseamnă, de fapt, Paștele Cailor și de unde provine această expresie.

Expresia de Paștele Cailor este una foarte des întâlnită în limbajul nostru de zi cu zi, atunci când vrem să spunem că un lucru se va întâmpla cât mai târziu posibil, însă, cu siguranță, foarte puține persoane știu că aceasta nu este doar o expresie, ci are cu totul altă însemnătate în spate. Există o ipoteză a faptului că această sărbătoare chiar exista de-a lungul timpului și s-a sărbătorit la 40 de zile de la Paștele ortodox.

Paștele Cailor pică pe 13 iunie 2024

Citește și: Ce se face de Înălțarea Domnului 2024. Tradiții și obiceiuri care se respectă din strămoși

Citește și: E păcat să lucrezi în zi de sărbătoare? Ce spun preoții

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

Paștele Cailor sau Ispasul, așa cum este numit în popor, are loc în ziua de Înălțarea la cer a Mântuitorului, la 40 de zile de la Paștele ortodox, iar în acest an pică pe data de 13 iunie 2024. Această zi, în trecut, reprezenta un prilej de a se organiza tot felul de târguri, iar caii nu erau puși la căruță, ci se făceau slujbe pentru sănătatea animalelor.

Este de părere că această expresie ar proveni chiar din epoca fanariotă, atunci când nu se obișnuia să fie semnate anumite contracte și nici nu erau făcute legăminte, iar marfa era adusă sau plătită în această zi, la Paștele Cailor. Da acolo, cei care nu își respectau promisiunea, din diferite motive, de a plăti sumele stabilite și să nu se poată ține de cuvânt, expresia la Paștele cailor a ajuns să însemne, de fapt, “niciodată” sau “foarte târziu”.

Ce semnificație are Paștele Cailor 

În zilele noastre, Paștele Cailor  înseamnă, de fapt, Înălțarea Mântuitorului, astfel că această zi nu mai are aceeași origine ca în trecut, nu se mai realizează târguri, însă un lucru este sigur. Sunt organizate ceremonii religioase cu privire la sărbătorirea Mântuitorului, oamenii merg la biserică și se roagă, oferă de pomană mâncare sau alte lucruri nevoiașilor și nu realizează niciun fel de muncă în casă sau în gospodărie.

Se spune că în această zi, de Înălțarea Domnului, care poartă și numele de Ispas, acesta ar fi existat în realitate și a asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la cer. Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioșii caută și ei să fie cu zâmbetul pe buze și să nu se certe cu nimeni în această zi. Este prăznuit ca un sfânt patron al casei și se respectă ca oamenii să se dedice în această zi rugăciunilor și liniștii sufletești, împăcării cu persoanele certate din viața lor și oferirea de ofrandă tuturor celor care au nevoie.

Citește și: Ce avere are, de fapt, Dan Puric: „Mergem la bancă să arăt conturile”. Actorul a dezvăluit ce a făcut în paralel cu teatrul- kanald.ro

Citește și: TEST IQ: Ecuația care poate fi rezolvată doar de genii în 10 secunde- stirilekanald.ro

De unde vine expresia ”la Paștele Cailor”

Obiceiul Paștelui Cailor își trage originile din Transilvania, iar în momentele în care Paștele catolic și cel ortodox coincideau, țăranii ortodocși împrumutau caii de la cei catolici și invers, fiind sărbătoriți prin cinstirea lor și fiind ziua din săptămână în care aceștia nu aveau voie să fie puși la căruță și să muncească. Expresia la Paștele Cailor  s-a integrat în limbajul cotidian, având semnificația faptului că un lucru nu se va întâmpla niciodată sau se va întâmpla prea târziu, tocmai din motivul că se aștepta ca cele două sărbători să pice la aceeași dată, asta întâmplându-se la patru ani. Totodată, cei care aveau datorii și trebuiau să plătească o anumită sumă de bani sau aveau de adus marfă, dadeau punct de întâlnire în această zi, iar cei care nu își respectau cuvântul, nu mai aduceau marfa respectivă niciodată și nici suma de bani promisă. Astfel, în limbajul nostru de zi cu zi, folosim această expresie tocmai pentru a arăta că un lucru nu se va întâmpla niciodată, devenind o zicere cu sens peiorativ. Acesta mai are și sensul de o dată necunoscută, un lucru incert, nefiind folosită cu sensul de bază al sărbătorii sale.