În cadrul emisiunii „În oglindă”, Lorelai Alberta Moșneguțu a dezvăluit și care este motivul pentru care nu și-a dorit să aibă mâini bionice.
În urmă cu câteva zile, în cea mai recentă ediție a emisiunii „În oglindă”, a fost invitată Lorelai Alberta Moșneguțu, care a dezvăluit publicului larg, mai multe aspecte legate de viața sa personală și despre încercările prin care a trecut aceasta.
Lorelai nu își dorește să aibă mâini bionice
Se pare că în urmă cu câțiva ani, în perioada în care Lorelai avea vârsta de 11-12 ani, aceasta a avut ocazia să își pună mâini bionice, însă nu și-a dorit
să fie robot, așa cum a menționat aceasta, fiind obișnuită să trăiască exact așa cum este, fără mâini.
„Toată această întâmplare a avut loc pe la 11-12 ani, până să încep să apar la concursuri. Da, am fost la doctori, mi-au luat toate fișele medicale și le-au dus în America să discute cu doctorii specialiști de acolo, dacă ar exista vreo variantă de proteze, însă singura variantă, pentru că eu neavând din naștere mâini, n-am memoria mâinii, și ar trebui pentru mâini bionice să-mi pună și un cip în creier ca să le pot folosi. Am
zis că este prea riscant, plus că m-am obișnuit așa.”, a declarat aceasta.
Lorelai a refuzat mâinile bionice din teamă și obișnuință
Lorelai este o persoană care s-a obișnuit să se descurce exact așa cum este, folosindu-și astfel, picioarele pentru a face orice dorește. Astfel, și acesta este unul dintre motivele pentru care a refuzat să aibă mâini bionice, fiindu-i teamă totodată și de posibilele complicații care ar fi putut apărea odată cu operația.
de refuz), pentru că până la urmă este o intervenție pe creier. Chiar dacă ar putea să fie cei mai buni specialiști de acolo, nu știu. Eu m-am obișnuit așa și gândul să mă obișnuiesc în alt mod... pentru mine asta este normalitatea, și m-am obișnuit să mă descurc așa cum mă descurc, e o normalitate. Eu nu știu să fac comparația. Am cunoscut multe persoane, spre exemplu un fost militar care a avut un accident și a rămas fără o mână.
Atunci da, durerea este mult mai mare când poți să ai termen de comparație, faptul că te descurcai într-un mod înainte, dar acum nu mai poți să faci anumite lucruri. Pentru mine e o normalitate să mă descurc cu picioarele, să scriu, să folosesc un laptop, adică nu mă văd diferită, eu așa mă descurc. Niciodată nu aș renunța (n.r.: la a-și folosi picioarele), chiar dacă ar exista posibilitatea să am mâini bionice”, a declarat aceasta.