Prurit: Cauze și tratament pentru mâncărimea pielii

Pruritul este termenul medical pentru mâncărime

Afecțiunea te face să simți nevoia de a te scărpina. Există mai multe cauze posibile pentru prurit, acestea pot include o afecțiune medicală, contactul cu o substanță iritantă sau o reacție la un medicament. Tratamentul variază în funcție de ceea ce a cauzat mâncărimea pielii. În acest articol vorbim despre prurit, îți spunem cum se manifestă și ce tipuri de mâncărime de piele există. De asemenea, vei înțelege pe cine afectează acest simptom neplăcut și care sunt cauzele sale. Mai mult, vom explora legătura între prurit și diverse afecțiuni subiacente, dar și modalitățile de tratament și prevenție.

Ce este pruritul (mâncărimea pielii)

Pruritul este un termen medical care înseamnă mâncărime. Procesul biologic al pruritului implică stimularea terminațiilor nervoase ale pielii de către anumite substanțe chimice prezente în corp, cum ar fi histamina. Aceste substanțe sunt eliberate în timpul unei reacții alergice și provoacă senzația de mâncărime. De asemenea, pruritul poate fi declanșat și de alți factori precum iritanții externi, temperaturile extreme, uscăciunea pielii sau infecțiile.

Pruritul poate fi dureros sau iritant. Se poate manifesta într-o singură zonă a corpului sau poate fi răspândit în mai multe. Mâncărimea pielii poate fi simptomul unei afecțiuni subiacente. Are multe cauze posibile, cele mai frecvente fiind contactul cu un alergen, pielea uscată, sarcina și reacția organismului la un medicament. Pruritul este considerat cronic dacă mâncărimea persistă timp de șase săptămâni sau mai mult.

Mâncărimea poate fi resimțită

• la nivelul pielii (prurit cutanat): este cel mai frecvent și este de obicei cauzat de afecțiuni ale pielii (dermatită sau eczeme).
• în interiorul corpului (prurit sistemic): poate fi simptomul unei probleme interne, precum o afecțiune hepatică, renală sau tiroidiană. Este important să se identifice cauza subiacentă a pruritului pentru ca acesta să poată fi tratat eficient.

Pruritul poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacientului. Mâncărimea persistentă poate provoca disconfort fizic și poate afecta somnul, concentrarea și starea de bine generală. În cazuri severe, pruritul poate duce la stres, anxietate și depresie.

Tipuri de prurit

Există mai multe tipuri de prurit clasificate în funcție de cauza mâncărimii și de localizarea pe corp a acesteia. Cele mai frecvente tipuri de prurit includ:

• prurit brahioradial: mâncărimea brațului superior, cauzată de leziuni nervoase;
• prurit nocturn: mâncărime care apare noaptea, cu mai multe cauze posibile care includ o reacție la funcțiile naturale ale corpului dumneavoastră, o reacție la un medicament sau contactul cu un iritant al pielii;
• prurit anal: mâncărimea pielii din jurul anusului poate fi cauzată de hemoroizi, de o infecție sau de un iritant al pielii;
• prurit senil: mâncărime cauzată de modificări ale pielii care afectează persoanele cu vârsta de peste 65 de ani;
• prurit uremic: mâncărimea apare ca simptom în rândul persoanelor diagnosticate cu boală renală care fac dializă.

În ceea ce privește locația mâncărimii, există două forme principale de prurit:

• prurit generalizat: implică mâncărimea pe întregul corp;
• prurit localizat: se manifestă într-o anumită zonă a pielii. Poate fi cauzat de diverse afecțiuni, cum ar fi dermatitele locale sau infecțiile fungice.

Pe cine afectează pruritul?

Pruritul este foarte frecvent și poate afecta pe toată lumea. Severitatea și frecvența sunt diferite pentru fiecare persoană. Este posibil ca unele persoane să prezinte un risc mai mare decât altele:

• dacă au vârsta peste 65 de ani;
• au alergii;
• au o afecțiune de bază (eczemă, psoriazis sau diabet);
• gravidele;
• pacienții sub dializă.

Simptomele pruritului

Pruritul poate fi o senzație inconfortabilă sau deranjantă care se rezolvă doar dacă îți scărpini pielea. Uneori, pruritul poate fi dureros, iar alteori, se simte ca și cum ceva îți gâdilă pielea. Scărpinarea poate duce la mai multă durere și iritație și nu rezolvă întotdeauna pruritul. Dacă pielea are mâncărimi frecvente, mergi la un consult dermatologic.

Principalul simptom al pruritului este mâncărimea. O mâncărime este o senzație inconfortabilă care te face să te scarpini pentru a o îndepărta. Scărpinarea nu oferă întotdeauna ușurare. Pot exista și alte simptome suplimentare:

• piele uscată sau crăpată;
• urme de zgârieturi (excoriații);
• pete de piele groasă;
• durere localizată la locul mâncărimii pielii;
• ruperea și sângerarea pielii;
• decolorarea pielii;
• apariția unei inflamații;
• formarea unor papule (coșuri) pe piele;
• bășicuțe cu lichid pe piele.

Cauzele mâncărimii de piele

Cauzele pruritului pot fi:

• dermatologice: mâncărimea este rezultatul unei inflamații sau al unei umflături în interiorul corpului. Cea mai frecventă cauză a pruritului este pielea uscată;
• sistemice: mâncărimea este rezultatul unei afecțiuni medicale de bază care poate afecta pielea sau organele interne. Aceasta ar putea include schimbări naturale ale corpului dumneavoastră (acestea apar odată cu vârsta) sau modificări hormonale;
• neuropatice: afecțiunile sistemului nervos sau leziunile nervoase provoacă mâncărime;
• psihogenice: afecțiunile psihiatrice sau afecțiunile care afectează creierul cauzează mâncărimi;
• de mediu: un iritant din mediul înconjurător poate provoca mâncărime. Poate fi vorba de un material de îmbrăcăminte, o înțepătură de insectă, o reacție la un medicament, temperatura sau atingerea a ceva inconfortabil.

Pruritul, semn al unor afecțiuni subiacente

Iata ce boli ascunde mancarimea de piele sau pruritul:

• afecțiuni hepatice sau renale;
• sarcină;
• eczeme;
• psoriazis;
• tulburare obsesiv-compulsivă;
• alergii;
• dermatită;
• boală tiroidiană;

Diagnosticarea pruritului

Pentru a diagnostica pruritul, medicul dermatolog examinează pielea pacientului și află informații despre simptome și istoric medical. Medicul poate recomanda și efectuarea anumitor teste precum:

• teste de alergie: pentru a indica dacă pielea reacționează la ceva anume;
• teste de sânge: pentru a descoperi deficiențe de vitamine și minerale sau probleme cu organele interne (ficat, rinichi sau tiroidă);
• teste imagistice (radiografie toracică) pentru a dezvălui afecțiuni care se extind sub piele, cum ar fi cancerul.
• biopsie cutanată pentru a identifica afecțiunile pielii care provoacă mâncărimi. Acest test presupune prelevarea unei mici mostre de piele și examinarea acesteia la microscop.

Tratamentul pruritului

Tratamentul pentru prurit este unic pentru fiecare persoană și variază în funcție de ceea ce a cauzat simptomele pacientului. Tratamentul ar putea include:

• folosirea unei creme, loțiuni sau unguent pe piele;
• administrarea unor medicamente pentru a opri mâncărimea;
• stoparea sau schimbarea unui medicament care cauzează simptomele;
• tratarea sau gestionarea oricăror afecțiuni subiacente care cauzează mâncărime;
• utilizarea de terapii nemedicale pentru ameliorarea mâncărimii, cum ar fi acupunctura, terapia cu lumină sau terapia de stimulare nervoasă electrică transcutanată.

Cum poți preveni pruritul?

Deși nu poți preveni toate tipurile de prurit, poți lua măsuri pentru a reduce riscul de a avea mâncărimi ale pielii prin:

• folosirea de protecție solară atunci când ieși afară sau purtarea de îmbrăcăminte și accesorii care te protejează împotriva razelor ultraviolete;
• consumul de apă;
• hidratarea pielii de mai multe ori pe zi;
• folosirea apei călduțe (nu fierbinți) atunci când faci duș sau baie sau te speli pe mâini;
• gestionarea afecțiunilor cronice;
• folosirea unui umidificator în casă;
• evitarea alergenilor.

Pruritul sau mâncărimea pielii poate fi un simptom al unei game variate de boli, de la cele dermatologice (precum dermatita), până la afecțiuni hepatice sau renale. Am explorat în acest articol cauzele pruritului, cum se manifestă și cum poate fi tratat. Este important de reamintit că pruritul poate fi semnul unei probleme medicale subiacente și, de aceea, nu trebuie ignorat.