Antioxidantii sub forma de suplimente alimentare pot avea efecte nocive asupra organismului, din cauza concentratiilor mari de substante pe care le contin.
Cercetari asupra unor suplimente farmaceutice de antioxidanti precum vitaminele A, C şi E scot la iveala un pericol de care multi nu sunt conştienti: in loc ca aceste vitamine sa previna cancerul şi bolile de inima, e mai probabil ca unele dintre ele sa dauneze organismului.
Se considera ca antioxidantii ar preveni şi limita deteriorarile produse in celulele organismului uman de catre radicalii liberi, pe masura ce inaintam in vârsta.
Insa, atrag atentia cercetatorii, e o mare deosebire intre antioxidantii pe care organismul ii preia dinfructe şi legume şi cei luati sub forma de suplimente de la farmacie.
„E foarte dificil sa iei o supradoza de antioxidati mâncând fructe şi legume, dar e uşor sa ajungi la supradozare atunci când iei pastile in care antioxidantii se gasesc in concentratii mari”, explica prof. Jim Kehrer, de la Departamentul de Farmacie al Universitatii Alberta, Canada.
Specialistul mai spune ca anumite doze pot fi chiar periculoase. E drept, pentru a se ajunge la o adevarata intoxicare, ar trebui ca dozele ingerate sa fie masive, insa, chiar când nu e vorba de doza toxica, pot exista efecte nocive subtile, care se acumuleaza de-a lungul anilor daca ingeram cantitati de antioxidanti mai mari decât ar trebui.
Printre nutrientii cu rol antioxidant se numara vitaminele A, C şi E; minerale precum seleniul şi manganul actioneaza şi ele ca antioxidanti in mod indirect, intrând in componenta unor enzime.
Antioxidantii naturali fitochimici se gasesc in alimentele de origine vegetala şi sunt de doua tipuri. Un tip il reprezinta carotenoizii, care includ beta-carotenul, licopenul, luteina şi zeaxantina; celalalt tip este reprezentat de polifenoli, precum antocianinele, care dau culoarea roşie şi violeta a unor fructe şi legume.
Ingerarea de antioxidanti in exces poate duce la scaderea concentratiei radicalilor liberi, pe care celulele ii folosesc pentru a comunica unele cu altele şi pentru alte functii, iar consecintele asupra organismului pot fi severe.
Astfel, dozele mari de vitamina A pot afecta grav ficatul, iar mai multe studii realizate in Canada, SUA, Australia, Italia, Finalnda şi alte tari au aratat ca megadozele de antioxidanti ca vitamina E, administrate unor pacienti cu cancer pulmonar şi boli cardiovasculare, au stimulat stresul oxidativ in loc sa il combata.
Metoda cea mai sigura de a ingera o doza care sa nu fie nociva este sa consumam un amestec de fructe şi legume, care sa furnizeze antioxidantii necesari in cantitati nepericuloase; astfel, putem beneficia de beta-carotenul din morcovi, de licopen din roşii şi de polifenoli din
struguri, de exemplu, spune prof. Venket Rao, specialist din cadul Departamentului de Ştiinte ale Nutritiei al Universitatii din Toronto.
Cercetari asupra unor suplimente farmaceutice de antioxidanti precum vitaminele A, C şi E scot la iveala un pericol de care multi nu sunt conştienti: in loc ca aceste vitamine sa previna cancerul şi bolile de inima, e mai probabil ca unele dintre ele sa dauneze organismului.
Se considera ca antioxidantii ar preveni şi limita deteriorarile produse in celulele organismului uman de catre radicalii liberi, pe masura ce inaintam in vârsta.
Insa, atrag atentia cercetatorii, e o mare deosebire intre antioxidantii pe care organismul ii preia dinfructe şi legume şi cei luati sub forma de suplimente de la farmacie.
„E foarte dificil sa iei o supradoza de antioxidati mâncând fructe şi legume, dar e uşor sa ajungi la supradozare atunci când iei pastile in care antioxidantii se gasesc in concentratii mari”, explica prof. Jim Kehrer, de la Departamentul de Farmacie al Universitatii Alberta, Canada.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Specialistul mai spune ca anumite doze pot fi chiar periculoase. E drept, pentru a se ajunge la o adevarata intoxicare, ar trebui ca dozele ingerate sa fie masive, insa, chiar când nu e vorba de doza toxica, pot exista efecte nocive subtile, care se acumuleaza de-a lungul anilor daca ingeram cantitati de antioxidanti mai mari decât ar trebui.
Printre nutrientii cu rol antioxidant se numara vitaminele A, C şi E; minerale precum seleniul şi manganul actioneaza şi ele ca antioxidanti in mod indirect, intrând in componenta unor enzime. Antioxidantii naturali fitochimici se gasesc in alimentele de origine vegetala şi sunt de doua tipuri. Un tip il reprezinta carotenoizii, care includ beta-carotenul, licopenul, luteina şi zeaxantina; celalalt tip este reprezentat de polifenoli, precum antocianinele, care dau culoarea roşie şi violeta a unor fructe şi legume.
Ingerarea de antioxidanti in exces poate duce la scaderea concentratiei radicalilor liberi, pe care celulele ii folosesc pentru a comunica unele cu altele şi pentru alte functii, iar consecintele asupra organismului pot fi severe.
Astfel, dozele mari de vitamina A pot afecta grav ficatul, iar mai multe studii realizate in Canada, SUA, Australia, Italia, Finalnda şi alte tari au aratat ca megadozele de antioxidanti ca vitamina E, administrate unor pacienti cu cancer pulmonar şi boli cardiovasculare, au stimulat stresul oxidativ in loc sa il combata.
Citește și: Bianca Mândru, schimbare radicală de look. Cum arată fosta concurentă de la ”Casa iubirii”- kanald.ro
Citește și: "Ne îndreptăm spre Al Treilea Război Mondial". Avertismentul sumbru al unui fost lider mondial- stirilekanald.ro
Metoda cea mai sigura de a ingera o doza care sa nu fie nociva este sa consumam un amestec de fructe si legume, care sa furnizeze antioxidantii necesari in cantitati nepericuloase; astfel, putem beneficia de beta-carotenul din morcovi, de licopen din rosii si de polifenoli din struguri, de exemplu, spune prof. Venket Rao, specialist din cadul Departamentului de Stiinte ale Nutritiei al Universitatii din Toronto.
Sursa www.descopera.ro
