Uite cum faci diferenta intre un atac de panica si infarct

Sentimentul coplesitor de frica, senzatia de sufocarea si bataile puternice ale inimii sunt simptomele atacului de panica. De multe ori, insa atacul de panica este confundat cu infarctul miocardic.

Daca atacurile de panica se inmultesc sunt indicate totusi investigatii amanuntite deoarece pot avea la baza alte afectiuni.

”Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment traumatizant sau fara o cauza aparenta. Cateodata doar gandul la o anumita situatie poate crea o stare de anxietate severa. Oamenii care au frecvente atacuri de panica invata sa evite situatiile de care le este teama ca vor declansa un atac sau cele din care nu pot scapa usor daca intervine un atac.

Apare astfel o anxietate anticipatorie (o ingrijorare exagerata). Daca tiparul de evitare si anxietate este sever, acest comportament se poate transforma in agorafobie (fobie de spatii deschise),”, explica Monica Burcea, psihoterapeut si trainer formator.

Cum se manifesta un atac de panica?

Principalul simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor de frica si anxietate alaturi de alte reactii fizice. Durata unui atac de panica este de aproximativ 5-20 minute iar intensitatea sa creste treptat si atinge un nivel maximum in aproximativ 10 minute.

Potrivit psihoterapeutului, pentru ca o perioada distincta de frica sau disconfort psihic sa fie diagnosticata drept atac de panica, este nevoie ca doua sau mai multe dintre simptomele de mai jos sa fie resimtite:

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

• frisoane sau valuri de caldura
• transpiratie brusca
• senzatie de sufocare
• senzatie de ameteala, vartej sau lesin
• batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
• senzatia de pierdere a controlului
• respiratie sacadata si senzatia de

nod in gat sau de strangere a stomacului
• nevoia de a merge des la toaleta

Simptomele atacului de panica pot fi asemanatoare cu ale infarctului. Din acest motiv, multi oameni pot fi tentati sa caute tratament medical de urgenta insa ulterior descopera ca a fost vorba de un atac de panica. Daca atacurile de panica se inmultesc sunt indicate totusi investigatii amanuntite. Toate aceste simptome pot avea la baza o conditie medicala (de exemplu: hipertiroidism, hipoglicemie, tulburari cardiovasculare precum prolaps de valva mitrala, astm, edem pulmonar).

Vorbim de atac de panica atunci cand nu poate fi identificata nicio cauza somatica pentru simptomele recurente de panica. In cazul in care au loc mai multe atacuri de panica la interval scurt de timp, putem vorbi de tulburare de panica.

”Tulburarea de panica apare in general insotita de alte fobii specifice: fobie sociala, episoade depresive, tulburare de anxietate generalizata. Cauzele nu sunt inca pe deplin cunsocute.

Se pare ca exista o predispozitie genetica in cazul copiilor ai caror parinti au dezvoltat atacuri de panica, depresie sau tulburare bipolara. Este indicat sa tinem cont de faptul ca daca aceasta tulburare nu este tratata, simptomele pot lua o forma cronica. De asemenea, tulburarea de panica poate constitui un risc pentru dezvoltarea altor tulburari precum depresia, alte tulburari de anxietate, abuzul de substante. Toate aceste probleme de sanatate mentala afecteaza functionarea persoanei in diverse domenii cum ar fi: cel social, profesional, familial”, adauga psihoterapeutul Monica Burcea.
Citeste continuarea pe: www.doctorulzilei.ro