Parintele Constantin Necula: Joia Mare si Vinerea Mare, cele mai importante din Saptamana Patimilor

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina cea de Taina, la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Slujbele din Joia Mare si Vinerea Mare sunt cele mai importante din Saptamana Patimilor, spune parintele Constantin Necula.

"Deniile din saptamana ultima a Postului sau Saptamana Patimilor sunt slujbele la care credinciosii participa, prin traditie, in numar foarte mare. Ele se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, deci din Duminica a sasea a postului, pana vineri seara, inclusiv. Ca si cele din saptamana a cincea si aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat. Dintre aceste denii, cele mai importante sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de denia mica si denia mare.

Cea de joi seara are, ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin Cantarea Prohodului, in trei stari, ca si prin ritualul inconjurarii bisericii cu Sfantul Epitaf (cusatura sau pictura de mare frumusete care reprezinta scena punerii in mormant)”, spune parintele Necula.

In Joia Mare sunt si multe traditii si obiceiuri

In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se impartaseasca.

In Maramures, nu se da prescura acasa, ci se opreste toata, pentru ca, din ea sa se pregateasca pastile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru.

Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de inviere pentru a fi sfintite.

Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Aceasta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul.

Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele copiilor din casa de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti.

Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat, iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.

Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. La fel, copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste.

Legat de pomenirea mortilor in aceasta zi, asa cum s-a inradacinat din strabuni, Biserica spune ca este un obicei neconform cu traditia ortodoxa autentica.

"Grija pentru cei adormiti trebuie sa treaca pe plan secundar, chiar sa lipseasca, deoarece slujbele pentru pomenirea acestora se incheie in Sambata lui Lazar, zi care prefigureaza invierea cea de obste, adica invierea tuturor oamenilor la sfarsitul veacurilor", spun reprezentantii Bisericii.

Un alt obicei care se pastreaza si azi este focul pentru morti. in Oltenia si acum se fac in zori, in curti si/sau la morminte, focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca

la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.