Multe femei au intrat în istoria politicii românești. De exemplu, primele primărițe din România au fost cele care au deschis drumul femeilor în această lume dominată categoric de bărbați.
Chiar dacă în istoria României majoritatea celor care au avut victorii răsunătoare pe plan politic au fost bărbați, asta nu înseamnă că femeile nu au avut niciun cuvânt de spus. Încă de la începutul secolului trecut, femeile au ocupat funcții de primar în țara noastră.
Primele femei care au scris istorie în politica românească
În zilele noastre, ideea ca o femeie să devină primar nu mai este privită deloc cu scepticism.
Gândiți-vă însă că în urmă cu mai mult de un secol, femeile nu erau considerate demne de a ocupa funcții politice.
Cu toate acestea, au existat trei femei care au intrat în istoria României, când au reușit să ocupe funcția de primar.
În 1929, femeile au primit dreptul de a vota. Era vorba doar despre cele care aveau studii. Un an mai târziu, acestea au putut să și candideze la funcțiile publice.
Astfel, în Vaslui, prima femeie primar a fost Luiza Zavloschi, în Dâmbovița a fost aleasă Elena Eisenberg, iar în Arad, Marilena Bocu. Aceasta din urmă era căsătorită cu omul politic Sever Bocu.
Marilena Bocu, prima femeie primar din Arad
În 1930, Marilena Bocu a devenit primarul orașului Lipova. Aceasta s-a ocupat de toate problemele comunale: a schimbat pavajul, a făcut dig pe Mureș, a creat un abator, a băgat lumină electrică, a început să clădească primăria și a făcut chiar și un islaz în comună. Marilena nu era străină de viața politică: tatăl său fusese primar în Sibiu.
Tânăra l-a cunoscut pe viitorul ei soț în 1906, s-au căsătorit și s-au stabilit în Lipova, chiar după război.Viața celor doi nu a fost însă una lipsită de probleme. În 1950, Sever Bocu a fost arestat și trimis la inchisoare în Sighet. Marilena și cei doi nepoți care locuiau cu ea au fost evacuați din casă și au fost trimiși în Moldova.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Elena Eisenberg, prima femeie primar din Dâmbovița
Născută în 1887, sub numele de Măinescu, tânăra avea să devină, în 1930, primarul comunei Cobia, din județul Dâmbovița. Aceasta a candidat din partea Partidului Național Țărănesc.
Elena Eisenberg era sora generalului de cavalerie Vasile Măinescu.
Luiza Zavloschi, prima femeie primar din Vaslui
Luiza Zavloschi s-a născut în 1883, în Osești, Vaslui, într-o familie de țărani.
A revenit in localitatea natala, unde a profesat ca invatatoare. S-a căsătorit tot cu un învățător, Constantin Zavloschi, și au făcut împreună 7 copii.
Citeste si: TOTUL despre: Cine a fost Maria Antoaneta, Regina Franței. Data nașterii, căsătorii, moarte.
La vârsta de 47 de ani, aceasta a fost aleasă primar al localității Buda, din Vaslui.
Femeia nu i-a dezamăgit pe localnici: a alcătuit Consiliul Comunal, a găsit un loc pentru a face sediul Primăriei, a reușit să țină evidențele stării civile și mai mult, a instalat în comună și un telefon. După aceea, Luiza Zavloschi a fost aleasă primar pentru încă un mandat. Pe crucea sa, este trecut mesajul: „Prima femeie primar din România Mare”. Acum, școala din localitatea Buda îi poartă numele.
O văduvă, prima femeie primar din România
Chiar dacă cele trei femei enumerate mai sus, Luiza Zavloschi, Elena Eisenberg și Marilena Bocu, apar în acte ca fiind primele femei primar din România, se pare că, de fapt, drumul a fost deschis de către o văduvă din Munții Apuseni.
Aceasta a fost aleasă primar în Scărișoara, o comună din Munții Apuseni, în anul 1907.
Aproximativ 3.500 de locuitori avea atunci localitatea. Nu există foarte multe date concrete despre acea văduvă devenită primar, mai ales în condițiile în care, în acea perioadă, femeile nu aveau voie să voteze și cu atât mai puțin să ocupe funcții politice.
Citeste si: DESCOPERĂ: Cine a fost Ioana d'Arc. Este „Fecioara de la Orleans” un simplu mit?
În România, femeia care a avut cel mai lung mandat ca primar a fost Elisaveta Tudose. Aceasta a condus Primăria comunei Coșești, din Argeș, mai mult de trei decenii. Mai exact, a fost primar timp de 32 de ani.
