Mioara Velicu a vorbit despre pensia pe care o are după 60 de ani de muncă și care sunt cheltuielile pe care le plătește la stat.
Mioara Velicu este de departe una dintre cele mai îndrăgite artiste de muzică populară din țară, iar artista s-a bucurat de o carieră de succes.
Este, și în prezent, în lumina reflectoarelor, și transmite iubirea pentru folclor prin versurile sale, însă, după 60 de ani de carieră, Mioara Velicu a vorbit despre pensia pe care o are.
“La fiecare trimestru plătesc o sumă pentru banii câștigați, 24 la sută îmi oprește statul.” Ce pensie are Mioara Velicu?
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Mioara Velicu este de 60 de ani pe scenă, în lumina reflectoarelor și în sufletele celor care o ascultă. Cu toate acestea, răsplata nu este după munca depusă de artistă, iar pensia pe care o are după atâția ani de muncă este mica, față de efortul depus.
„N-aș putea spune că nu sunt mulțumită. Am 4000 de lei pe lună, jumate din ei pentru s-au luptat Angela Buciu și Mihaela Mihai, ne-au scos niște drepturi. Pensia mea, fără ce au reușit fetele, este de 1200 de lei.
La fiecare trimestru plătesc o sumă pentru banii câștigați, 24 la sută îmi oprește statul.”, a spus Mioara Velicu, în urmă cu ceva timp, pentru unica.ro.
Cum se descurcă Mioara Velicu, după moartea soțului
Artista Mioara Velicu a fost căsătorită cu Nicolae Martinescu, un cunoscut campion de lupte greco-romane, cu care și-a împărțit viața timp de 38 de ani.
Mioara Velicu își amintește cu drag de momentul în care soțul ei a cerut-o în căsătorie, însă a mărturisit că regretă faptul că nu a îmbrăcat rochia de mireasă. Ea și partenerul ei de viață au trăit fericiți și au împărtășit bune și rele, însă totul s-a terminat când soțul ei s-a stins din viață, din cauza unor probleme de sănătate mai vechi.
După decesul soțului ei, artista a rămas cu un gol imens în suflet, însă a rămas puternică.
„Uneori am o vinovăție în suflet că el nu mai este și că eu trăiesc în continuare, că mă duc pe scenă, că sunt între oameni. Oricât de bine mi-ar fi între oameni și pe scenă, gândul tot la el îmi este, ce bine ar fi fost dacă mai trăia.”,