Conform statisticilor multe femei intarzie din ce in ce mai mult sa devina mame, fie din cauza carierei, pentru ca nu gasesc partenerul potrivit sau vor sa creeze un context cat mai potrivit inainte nasterii unui copil, ajungand astfel sa devina mame chiar si la 40 de ani.
Studiile arata ca bebelusii nascuti dupa varsta de 40 de ani nu sunt doar predispusi la posibile complicatii, respectiv sa prezinte probleme de dezvoltare, malformatii genetice si tulburari neurologice, dar se pot naste si prematur. Pe de alta parte un alt studiu recent arata ca femeile peste 40 de ani care nasc copii fara ajutorul medicamentelor de fertilitate sau al altor proceduri de reproducere asistata tind sa traiasca mai mult. Explicatia este ca estrogenul, produs in abundenta in organismul femeilor fertile, are efectul de a prelungi viata inimii, a oaselor si a altor organe.Minusurile unei sarcini la 40 de ani ar putea sa descurajeze doamnele care doresc sa ramana insarcinate, dar exista mult mai multe cazuri ale unor mamici sanatoase care au dus o sarcina fara probleme si dupa indeplinirea acestei varste. Ce ar trebui luat in considerare este ca odata ce s-a trecut de 40 de ani, sansele de a ramane insarcinata natural sunt de doar 5% la fiecare ovulatie. De fapt, numarul de ovule scade dramatic si in medie pana la varsta de 43 de ani rezerva se termina, cele mai multe femei apeland la fertilizarea in vitro.
Care sunt riscurile?
Un studiu al universitatii Columbia a descoperit ca dupa 40 de ani, riscul de a naste un copil care va prezenta malformatii la nastere este de 2,9% comparativ cu 1,7% pentru femeile care nasc un copil mai devreme de 35 de ani. Dintre toate aceste malformatii, cele cardiace sunt cele mai comune. Un alt studiu a descoperit ca riscul unor malformatii la nivelul inimii este de 4 ori mai mare in cazul unor femei care nasc dupa 40 de ani fata de cele cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani.
Complicaţiile asupra gravidei nu sunt nici ele de ignorat, pentru ca se poate dezvolta sarcina extrauterina, placenta praevia (o inserare a placentei peste colul uterin, cu grave potentiale complicatii), diabetul gestational şi preeclampsia (toxemia gravidica- manifestata prin hipertensiune arteriala, pierderea de proteine prin urina şi edeme la nivelul membrelor). Daca mamica este la al doilea copil, este mai predispusa si la probleme ca hemoroizii, presiune crescuta pe vezica urinara, prolapsul tesuturilor din uter si vagin, sau lasarea sanilor, din cauza faptului ca muschii si alte tesuturi din aceste zone au mai fost intinse deja.
”Circa o treime dintre toate sarcinile femeilor intre 40 si 44 de ani se termina cu un avort spontan. Motivele sunt multiple: ovulele pot fi de calitate scazuta, tesutul care captuseste uterul poate sa nu mai fie destul de primitor, sau aportul de sange catre uter poate sa nu mai fie suficient pentru a sustine o sarcina. Diabetul neidentificat sau hipertensiunea netratata pot contribui la afectarea cresterii si la complicatiile nasterii. De aceea femeile trecute de 35 de ani trebuie monitorizate mai atent, se fac mai multe ecografii si analize. Insa modul in care decurge nasterea daca aveti peste 40 de ani depinde de mai multi factori precum starea de sanatate generala, conditia fizica, obiceiurile sanatoase de viata si faptul ca este sau nu primul copil”, explica dr. Silviu Istoc, medic specialist Obstetrica-Ginecologie.
Analize necesare în sarcina la vârste înaintate
Pentru toate femeile care au peste 40 de ani si doresc sa ramana insarcinate este recomandat examenul medical riguros si monitorizarea permanenta a sarcinii. Spre exemplu, medicul trebuie sa analizeze istoricul medical existent în familiile partenerilor, pentru a identifica posibile riscuri pentru fat.
“Alte teste obligatorii in sarcina sunt: analizele uzuale (hemoleucograma, coagulograma, glicemia, acidul uric, ureea, creatinina, transaminazele in fiecare din cele trei trimestre de sarcina), examenul bacteriologic al secretiei vaginale si urocultura”, adauga dr. Istoc.
Cresterea sanselor de a avea un copil sanatos
• Asigura-te ca ai destul acid folic in dieta ta. Acidul folic se gaseste in legumele cu frunze verzi, fasole uscata, ficat si in unele citrice.
• Limiteaza consumul de cafea. Nu consuma mai mult de 300 de grame de cafea pe zi. Continutul de cofeina in anumite bauturi depinde de boabele sau frunzele folosite si cum sunt preparate. Un pahar de 250 de ml contine, aproximativ, 150 mg de cofeina, in timp ce 250 de grame de ceai negru contine, aproximativ, 80 de mg de cofeina. Tine minte ca ciocolata contine cofeina, continutul in cofeina al unui baton de ciocolata fiind echivalentul unui sfert de cesti de 250 ml de cafea.
• Alege alimente bogate in amidon si fibre. Fii sigura ca primesti destule vitamine si minerale in dieta ta zilnica. Mananca si bea minim 4 portii de produse lactate si alimente bogate in calciu, alege macar 1 sursa de vitamina C, vitamina A si acid folic in fiecare zi.
• Exercitii fizice moderate si Kegel pentru a mentine forta muschilor vaginali sunt indicate zilnic.
• In plus, fii sigura ca obtii ingrijire prenatala, in special la inceputul sarcinii. Primele 8 saptamani ale sarcinii sunt critice din punctul de vedere al dezvoltarii copilului. Ingrijirea prenatala poate mari sansa ca bebelusul tau sa fie unul sanatos. Intalnirile regulate cu doctorul tau, in timpul sarcinii, sunt foarte importante, deoarece trebuie sa iti monitorizeze sanatatea, pentru a preveni orice fel de problema care se poate dezvolta in timpul sarcinii.
Unele femei aleg sa astepte o sarcina pana cand se simti implinite in celelalte aspecte ale vietii. Altele se grabesc sa devina mamici la 20 de ani. Oricum ar fi, un copil este o minune, puteti ramane insarcinata si la o varsta mai inaintata, dar procesul va fi mult mai dificil si exista mult mai multe riscuri atat pentru mama, cat si pentru fat.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
