Scorurile slabe obtinute de persoanele de varsta a treia la testele de aptitudini mintale sunt asociate cu riscuri mai mari de infarct si de accident vascular cerebral, potrivit unui studiu european, informeaza Reuters.
Pentru persoanele in varsta diagnosticate cu dementa, gandirea lipsita de claritate si lipsa autocontrolului pot fi considerate semnale eficiente pentru un risc crescut de infarct si accident vascular cerebral (AVC), scrie MEDIAFAX.
Astfel, persoanele in varsta care au obtinut scoruri slabe la testele care analizeaza capacitatea de luare a deciziilor si de a rezolva anumite probleme- denumite functii executive- prezinta un risc aproape dublu de a suferi un infarct si un risc cu 50% mai
mare de a suferi un AVC in comparatie cu persoanele care obtin scoruri mai bune la astfel de teste.
Intrucat rezultatele slabe la testele de verificare a functiilor cognitive pot sa indice o precedenta vatamare suferita la nivelul creierului, oamenii de stiinta se asteptau deja sa descopere o legatura a acestor rezultate cu riscul de AVC, dar au fost extrem de surprinsi sa descopere si un risc crescut de infarct, a explicat Benham Sabayan, cercetator la Centrul Medical al Universitatii Leiden din Olanda, coordonatorul studiului.
"Acest fapt ar putea sa insemne ca vatamarile vaselor de sange reprezinta un fenomen global in organism si ca, atunci cand observam anomalii intr-un organ, ar trebui sa avem in vedere si alte organe", a precizat cercetatorul olandez. "Aceasta descoperire reprezinta o alta dovada care arata ca patologiile de la nivelul inimii si creierului nu sunt independente".
Medicii neurologi si cei cardiologi ar trebui sa colaboreze pentru o detectare timpurie, in randul varstnicilor, a riscului de dezvoltare a afectiunilor cerebrale si a celor cardiace.
Studiul a fost realizat pe un esantion compus din 3.926 de persoane de varsta a treia din Olanda, Irlanda si Scotia. Media lor de varsta a fost de 75 de ani, iar voluntarii au prezentat fie un istoric familial de maladii cardiace, fie un risc crescut pentru astfel de boli, din cauza hipertensiunii, diabetului si fumatului, fara sa fi suferit insa niciun infarct si niciun AVC.
Cercetatorii olandezi au utilizat patru teste pentru a analiza, in randul participantilor, atentia selectiva, viteza procesului decizional, memoria imediata si memoria pe termen lung.
Pe parcursul unei perioade de monitorizare de trei ani, medicii au constatat producerea unui numar de 375 de incidente coronariene, inclusiv infarct si decese cauzate de boli cardiace, si 155 de AVC-uri.
Cercetatorii i-au impartit pe participanti in trei grupuri egale, in functie de scorurile obtinute la acele teste, realizate la inceputul studiului. Voluntarii din grupul cu cele mai slabe rezultate au prezentat un risc cu 85% mai mare de a dezvolta boli coronariene si un risc cu 51% mai mare de a suferi un AVC in comparatie cu voluntarii din grupul cu cele mai bune rezultate.
Participantii din grupul cu cele mai slabe rezultate au continuat sa prezinte cele mai mari riscuri si dupa ce autorii studiului au eliminat influentele exercitate de alti factori de risc majori, precum varsta, sex, educatie, Indice de masa corporala (IMC), presiune arteriala, concentratia de colesterol, fumat si diabet.
In grupul cu cele mai slabe rezultate la testele de aptitudini mintale s-au produs 69 de AVC-uri, in timp ce in grupul cu cele mai bune rezultate s-au produs doar 48 de AVC-uri.
In schimb, scorurile obtinute in testele de memorie nu par a fi asociate cu riscul de infarct si cu riscul de AVC.
Spre deosebire de inteligenta dobandita la nastere (IQ), abilitatile cognitive pot sa se modifice de-a lungul vietii si sunt mai vulnerabile in fata unor factori precum presiunea sangvina neregulata de la varsta mijlocie.
Studiul cercetatorilor olandezi a fost publicat in revista Neurology.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
