Stilul de viață în societatea actuală este din ce în ce mai dinamic și cu mult mai multe provocări decât cel din perioada bunicilor și a părinților noștri.
De aceea, este destul de probabil să simțim mai mult o stare de oboseală permanentă sau o stare de apatie în perioadele în care suntem mai ocupați la job sau când avem prea multe lucruri de rezolvat.
Deși există multe metode moderne de a scăpa de stres, inclusiv printr-o alimentație sănătoasă, sport și un program de somn bine stabilit, cele mai noi cercetări din domeniul medical au descoperit că și administrarea de suplimente alimentare cu sinbiotice poate reduce în mod considerabil cantitatea de stres pe care o simțin și ajută la eliberarea așa numiților ”hormoni ai fericirii”.
Cum este posibil ca sinbioticele să reducă stresul?
Cu siguranță, atunci când auzim de sinbiotice ne gândim în primul rând la administrarea acestora în timpul tratamentelor cu antibiotice sau pentru reglarea florei intestinale.
Dar un efect mult mai puțin cunoscut al acestor este faptul că ele contribuie în mod semnificativ la reducerea stresului.
La sfârșitul secolului trecut, omul de știință al Universității Columbia, Michael Gershon, a reușit să demonstreze că există un grup de neuroni de-a lungul întregul sistem digestiv și au format un sistem nervos enteric separat care s-a angajat într-un dialog cu creierul prin trei canale – neuronale, hormonale și
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Intestinul este numit cel de-al doilea creier și cercetările au arătat că între intestin și creier există o așa numită conexiune „axa intestin – creier”.
Intestinul este numit cel de-al doilea creier pentru că s-a descoperit că acesta produce mulți dintre aceiași neurotransmițători ca și creierul, cum ar fi serotonina, dopamina și acidul gamma-amino-butiric.
Aproximativ 95% din serotonina neuromediatoare este produsă și acționată în zona abdominală, care este responsabilă de o serie de procese – gestionarea trecerii alimentelor prin intestine, reglarea apărării imune și o mică parte din ea ajunge la creier, unde este responsabilă pentru sentimente de fericire, satisfacție, mulțumire etc.
Funcția sistemului nervos „intestinal” nu se limitează la digestie, ci are un efect direct asupra stării noastre mentale; mai mult – de fapt, digestia prin sistemul nervos enteric influențează în mod activ și promovează dezvoltarea uneia dintre cele mai valoroase calități ale procesului de gândire umană – intuiția.
Citește și: Ana Maria Vasiliu, înmormântată în rochia de mireasă! Detalii cutremurătoare- stirilekanald.ro
Cum funcționează sinbioticele în lupta cu stresul?
Cercetările arată că stresul intensifică inflamația intestinală și duce astfel la reducerea semnificativă a bacteriilor intestinale benefice. În plus, această inflamație dăunează mucoasei intestinale sensibile, devine permeabilă la toxine și agenți patogeni și astfel hormonii importanți, cum ar fi hormonul fericirii serotonina și hormonul somnului melatonina, sunt epuizate – nu este de mirare atunci că starea de spirit și calitatea somnului suferă sub stres și suntem adesea „puternic legați” de nevoia de odihnă după perioade de stres.
Prin urmare, măsurile moderne anti-stres includ intestinul, ca unul dintre factorii cruciali care determină dacă putem face față stresului ridicat sau dacă acest lucru ne face să fim bolnavi, existând o axă funcțională directă între intestin și creier – și acest lucru este influențat în mod semnificativ de bacteriile noastre din intestin.
În ce cazuri ar trebui administrate suplimente cu sinbiotice anti-stres?
Aport pe termen scurt: mod de administrare – 1,2 săptămâni
- după efectuarea unui examen intestinal
- în cazul în care o persoană se află într-o situație stresantă și se luptă să depășească momentele dificile și consecințele ei
Aport pe termen lung: mod de administrare- minimum 2 luni:
- În cazurile asociate cu tulburări ale funcției intestinale cauzate de stres
- În cazul problemelor de sănătate mintală cauzate de sindromul intestinului permeabil
- Insomnie și depresie cauzate de stresul cronic
- Sindromul burn-out
- Tulburări degenerative ale creierului după un accident vascular cerebral, în demența vârstnică etc.
- În caz de probleme cu concentrația și rata de reacție