Află din rândurile de mai jos care sunt tradițiile și obiceiurile de 1 Mai din țara noastră!
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a stabilit ca ziua de 1 Mai să fie dedicată Zilei Internaționale a Muncii, în semn de omagiu adus celor care și-au pierdut viața în timpul grevei generale de la Chicago. De-a lungul vremii, această zi a devenit simbolul mișcărilor muncitorești în multe țări din lume, iar manifestațiile organizate cu acest prilej au căpătat tot mai multă amploare, mai ales după ce autoritățile și sindicatele au convenit ca 1 Mai să fie zi liberă. Află din rândurile următoare câteva tradițiile și obiceiurile de 1 Mai din România!
Tradiții și obiceiuri de 1 Mai în România
- Cea mai populară și modernă tradiție în rândul românilor de 1 Mai este mersul la iarbă verde, unde grătarul devine piesa centrală a zilei, acompaniat de muzică, râsete și miros de mici. În zonele rurale, începutul lunii semnifică momentul în care păstorii urcau cu turmele la munte. Era o perioadă de tranziție, dar și de sărbătoare, cu mâncare gătită în aer liber și cântece la fluier.
- De asemenea, așa cum a fost menționat și anterior, e greu să vorbești despre 1 Mai în România fără să menționezi micii, fiind un preparat nelipsit de pe mesele românilor în această zi de relaxare. Se spune că micul românesc ar fi fost inventat la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o berărie din București, când bucătarul a rămas fără mațe pentru cârnați și a pus amestecul direct pe grătar. Cu toate că nu este neapărat o tradiție în adevăratul sens al cuvântului, consumul de mici a devenit o obișnuință care adună oamenii la grătar.
-
Un alt obicei al românilor este să petreacă ziua de 1 Mai pe litoral, în stațiuni precum Vama Veche în care să petreacă până la răsărit. Mult așteptata dată de 1 Mai a devenit un fel de festival neoficial, cu muzică live, petreceri pe plajă, corturi, libertate și un vibe boem. Cu toate că Vama s-a schimbat, iar aglomerația din prezent nu mai are farmecul anilor 2000, pentru mulți, 1 Mai înseamnă în continuare un drum spre mare.
Ce semnificație mai are ziua de 1 Mai în tradiția populară românească
Ziua de 1 Mai purta în trecut numele de Arminden și era o sărbătoare dedicată belșugului, viei și roadelor pământului. Mai mult decât atât, se spunea că Armindenul îl cinstea pe zeul vegetației, un protector al vitelor, al câmpurilor și al viilor. Oamenii ieșeau în natură, petreceau cu miel fript, caș proaspăt și vin pelin.
De asemenea, în ziua de 1 Mai oamenii obișnuiau să se spele cu rouă pentru a atrage sănătatea și, totodată, conform tradiției, se spunea că ramurile verzi la porți aduc noroc și belșug. Mai mult decât atât, la casele cu fete obișnuiau să se pună puieți de mesteceni în fața porților.
Citește și: Horoscop februarie 2026: Semnul zodiacal care trăiește o poveste de dragoste ca în filme- kanald.ro
Citește și: Anunț foarte important pentru români!- stirilekanald.ro
În Transilvania, se țineau adunări în aer liber cu muzică, dans, mâncare și voie bună. În Moldova și Muntenia, oamenii mergeau în pădure sau în luncă, la iarbă verde, unde găteau miel haiducește, direct pe jar, și împărțeau vinul amestecat cu pelin între prieteni.
Copacii curățați de crengi și împodobiți cu spice de grâu sau pelin aveau și ei rol de protecție și fertilitate. Tot în această zi, oamenii purtau pelin la pălărie, în buzunar sau la brâu, ca un scut împotriva bolilor. Cu alte cuvinte, ziua de 1 Mai era una în care natura era onorată și celebrată, iar oamenii se reconectau cu ea.