Femeile care sunt în concediu de creștere a copilului au posibilitatea să câștige venituri salariale suplimentare fără a afecta indemnizația de la stat. Potrivit legii actuale, aceste persoane pot primi astfel de venituri dacă aleg să lucreze cu un contract de muncă cu timp parțial.
Vești uimitoare pentru angajații cu normă parțială! Mamele aflate în concediu de creștere a copilului vor beneficia de venituri mai mari. Cu toate acestea, efectele acestei măsuri vor fi resimțite în principal de către angajatori, care sunt obligați să suporte cheltuielile pentru contribuțiile la pensii (CAS) și asigurări de sănătate (CASS) la salariul minim brut pe țară.
Veste bună pentru mamele care se află în concediu de creștere a copilului
În contextul legislației românești, Ordonanța de Urgență 111/2010 asigură părinților aflați în concediul de creștere a copilului posibilitatea de a obține venituri salariale fără a afecta indemnizația de creștere.
De notat este faptul că există un plafon pentru aceste venituri, limita maximă netă anuală fiind de 6.570 de lei și urmează să fie majorată la 10.512 lei. Astfel, indemnizația va ajunge la 547,5 lei net lunar și în curând la 876 lei net lunar.
Potrivit legii în vigoare, acest tip de venit salarial net poate fi oferit numai dacă părinții aflați în concediul de creștere a copilului au un contract de muncă cu normă parțială.
În aceste situații, aspectul dezavantajos este că contribuțiile la pensii (CAS) și asigurările de sănătate (CASS) trebuie calculate ca și cum ar fi pentru un salariu minim brut pe țară, și nu la nivelul salariului efectiv, din cauza aplicării unui regim de suprataxare în cazul lucrului cu normă parțială.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
În esență, conform prevederilor Ordonanței de Urgență 16/2022, atât CAS-ul cât și CASS-ul trebuie calculate pe baza salariului minim brut pe țară, adică suma de 3.000 de lei în anul 2023.
Ce beneficii vor avea
De menționat că nu se aplică suprataxarea pentru persoanele fizice în regim part-time în următoarele situații:
-sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
-sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
-sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
-au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care
-beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din
-sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
-realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă.