Indemnizația de maternitate, de care pot beneficia viitoarele mămici, ar putea fi limitată la trei salarii minime brute pe economie, în loc 12, cât este în prezent, conform unui proiect de ordonanță de urgență depus de Ministerul Sănătății spre dezbatere publică.
Propunerea se aplică persoanelor care încheie contracte de asigurări sociale de sănătate cu câteva luni înainte de naștere, și își propune să reducă diferența mare dintre contribuțiile la sănătate pe care le achită acestea și indemnizațiile primite, care pot ajunge la 7.000 de euro.
Indemnizația de maternitate se oferă în perioada concediului de maternitate, care nu este același cu concediul pentru creșterea copilului, și poate avea până la 126 de zile calendaristice. Mai exact, doar femeile însărcinate sau care abia au dat naștere pot beneficia de acest concediu, însă este nevoie de un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul. Conform legii actuale, persoanele neasigurate și cele care au alte venituri diferite de cele salariale – cum este și cazul celor cu profesii liberale, care nu sunt asigurate în mod automat în sistemul de asigurări de stat – în situația în vor deveni mame pot încheia un contract special, direct cu Casa de asigurări de sănătate din circumscripția căreia își au domiciliul.
Citește și: Veste proastă în legătură cu pensiile din România! Anunțul momentului pentru 5 milioane de pensionari
Totodată, persoanele care optează pentru un contract de asigurare prin care poate avea concedii medicale și indemnizații pentru maternitate, sunt nevoite să plătească o contribuție de 1% dintr-un venit lunar la alegere, dar care nu poate fi mai mic decât un salariu de bază minim brut pe țară și nici mai mare de 12 salarii minime brute.
Plafonul maxim de asigurare este de 36.000 de lei
Începând cu 1 ianuarie 2023, odată cu creșterea salariului minim brut până la 3.000 de lei, plafonul maxim de asigurare este 36.000 de lei, iar, potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, de cele mai multe ori, persoanele care încheie astfel de contracte de asigurare cu CAS aleg venitul maxim permis de legislație și stagiul minim de cotizare la Sănătate.
„Pentru anul 2023, plafonul maxim de asigurare ar fi de 36.000 lei (3.000 lei x12). În practică, s-a constatat că aceste persoane se asigură pentru concedii și indemnizații doar pentru perioada necesară îndeplinirii stagiului de asigurare, respectiv 6 luni, pentru care plătesc o contribuție în cotă de 1% la venitul maxim, ceea ce înseamnă că pentru o lună contribuția datorată este de 360 lei, iar indemnizația brută lunară care se suportă din FNUASS este în valoare de 36.000 lei. Facem mențiunea că ponderea majoritară a solicitărilor de încheiere a contractelor de asigurare o constituie componenta pentru sarcină și lăuzie, valoare asigurată fiind în majoritatea cazurilor situată la plafon maxim, chiar dacă persoanele se asigură pentru sănătate la nivelul unui salariu minim brut pe țară”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență.
Citește și: Cum se manifestă depresia postnatală. „Mulți spun că nu este o tulburare psihică”
Mai mult decât atât, conform Ministerului Sănătății, în situația respectivă sunt și persoane fizice, cu venituri relativ mici din salarii, indemnizație de șomaj, pensie de invaliditate sau urmaș, indemnizație de ajutor social, care solicită încetarea acestor drepturi pentru a încheia un astfel de contract de asigurare, „ceea ce a condus la un impact semnificativ asupra bugetului FNUASS (n.r. – Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate)”.
CNAS golește visteria
În anii trecuți, în care salariul minim brut pe țară a fost mai mic față de 2023, sumele de bani plătite de casele de asigurări de sănătate oamenilor care nu beneficiază de venituri de natură salarială care au încheiat astfel de contracte de asigurare au fost imense, față de banii încasați din contribuții. Mai exact, conform datelor CNAS, în anul 2021, sumele încasate au fost puțin peste 9.183.000 de lei, iar plățile făcute pe baza contractelor au însumat aproape 167.836.000 de lei. Mai mult decât atât, pentru primele opt luni din 2022, s-au încasat aproape 7.118.000 de lei și s-au dat indemnizații de peste 119.217.000 de lei.
Așadar, în cazul persoanelor fizice care se asigură opțional pentru concedii și indemnizații de maternitate „se impune reglementarea în mod nediscriminatoriu a unor măsuri care să conducă la echilibrarea între veniturile alocate bugetului FNUASS și costurile reale suportate de fond pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, în sensul diminuării bazei maxime de calcul al indemnizațiilor de maternitate de la 12 salarii minime brute pe țară lunar, la 3 salarii minime brute pe țară lunar”, arată Ministerul Sănătății. Prin urmare, indemnizația brută lunară care se suportă din FNUASS nu va mai depăși valoarea de 9.000 de lei, cel puțin până nu va fi făcută o nouă majorare a salariului minim pe țară.
