Cătălin Oprișan a vorbit despre cel mai greu moment din viața sa, atunci când și-a perdut mama.
Cătălin Oprișan este unul dintre cei mai apreciați oameni de televiziune, cu o carieră de peste 30 de ani în acest domeniu, timp în care a reușit să ajungă la inima publicului prin intermediul felului său de a fi. Jurnalistul este realizat atât din punct de vedere profesional, cât și personal, având o carieră de succes și o familie frumoasă de care este extrem de mândru.
Cu toate acestea, puțini sunt cei care știu că, în urmă cu 19 ani Cătălin Oprișan a trecut prin cel mai dureros moment al vieții sale, pierderea mamei.
Invitat în cadrul podcastului „Acasă la Măruță”, jurnalistul a vorbit despre boala care i-a luat viața mamei sale.
Cătălin Oprișan, neputincios în fața bolii mamei sale
Citește și: Cine este Cătălin Oprișan. „Eram băiatul cu ziarele”
Jurnalistul a dezvălui că mama sa s-a stins din viață în urma unei boli nemiloase și, în ciuda medicilor care au făcut tot posibilul să o țină în viață, femeia s-a stins la doi ani de când a aflat diagnosticul tragic. Astfel, acel eveniment a reprezentat o lovitură puternică pentru Cătălin Oprișan, care s-a simțit neputincios în fața bolii care a pus stăpânire pe organismul mamei sale.
„Doctorița m-a chemat de-o parte și mi-a spus așa: „Bre, te văd om cu carte. De boala asta a murit Brejnev. Credeți că dacă se putea face ceva, ăla nu lua doi ruși de pe stradă, le schimba sângele și i-l punea lui? Nu se poate! Brejnev a murit de boala asta”. Aveam 28 de ani. Știa puțin de boala asta, dar a venit galopant. Cancerul sângelui, nu mai funcționează splina și așa mai departe. E vorba de sistemul medical românesc și nu existau condițiile ca acum. Acum au apărut niște clinici medicale, poți să te mai duci în Turcia. Atunci era 2005, nu aveai unde. Medici extraordinari, dar nu aveau concert ce să facă. A zis că și dacă îi schimbă sângele, în două luni de zile, nemaifuncționând splina, se ajunge tot acolo. S-a făcut tot ceea ce se putea face omenește. Și-ar fi dorit enorm să vadă nepoțeii, dar nu comanzi tu. Cu o evoluție galopantă, din 2003 până în 2005. Se vedea, nu era de azi pe mâine, dar nu puteai să faci nimic, asta era cel mai nasol.”, a povestit Cătălin Oprișan.
