Ficatul, cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv, are multiple functii. Cea mai importanta este functia metabolica, adica transformarea principiilor alimentare (aminoacizi, monozaharide, acizi grasi etc.) absorbite din tubul digestiv si sinteza unor produsi noi.
Uneori, acest proces al metabolismului se deregleaza si ficatul sintetizeaza in mod excesiv grasimi care se acumuleaza in celulele ficatului, care nu vor mai functiona corect. De fapt, ficatul gras sau steatoza hepatica, in termeni medicali, reprezinta o afectiune a ficatului ce consta in incarcarea acestuia cu grasime in exces si perturbarea functiilor sale. Boala ficatului gras a devenit una dintre cele mai comune afectiuni ale prezentului, o cauza a acesteia fiind stilul de viata haotic si alimentatia nesanatoasa.
Ficatul gras este o afectiune frecventa in randul adultilor. Printre factorii de risc ai acestei afectiuni se numara obezitatea, diabetul, consumul de alcool, hipertensiunea arteriala etc. Ficatul gras este punctul de plecare al tuturor afectiunilor grave ficatului (hepatita, ciroza, cancer). Bombardat zilnic cu alimente nesanatoase, bogate in grasimi, ficatul se vede nevoit sa cedeze si in loc sa respinga grasimea, o acumuleaza.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Simptomele, cel putin in faza de debut a bolii, sunt minore si nespecifice, incat marea majoritate a persoanelor care sufera de ficat gras le ignora sau le pune pe seama altor probleme. Printre manifestarile ficatului gras se numara tulburarile de tranzit, stare de oboseala, usoara crestere in greutate etc.
In fazele mai avansate, boala ficatului gras are simptome multe si suparatoare: stari de greata, lipsa poftei de mancare, picioare umflate, slabire brusca si nejustificata etc.Tratamentul pentru ficatul gras se bazeaza in primul rand pe respectarea unui regim igieno-dietetic, ce consta in reducerea sau mentinerea greutatii corporale la valori aproape de normal, mentinerea trigliceridelor, colesterolului si glicemiei in limite normale, exercitii fizice regulate, respectarea orelor de odihna si somn, evitarea stresului, schimbarea regimului alimentar etc.
Persoana care a fost diagnosticata cu boala ficatului gras trebuie sa urmeze un regim alimentar care presupune renuntarea la alimentele bogate in grasimi nesanatoase, la dulciuri rafinate si mai ales la alcool. Este recomandata o alimentatie bogata in vitamine si minerale, care sa ajute ficatul gras sa se curete de toxine. Sunt interzise slanina, afumaturile, sosurile grase, pizza, produsele lactate grase, inghetata, carnea grasa de porc, produsele de tip fast food si cartofi prajiti etc.Printre alimentele permise se numara cerealele integrale, legumele, fructele, leguminoasele, lactatele degresate, ouale de prepelita, carnea slaba de pui si vita, somon si macrou. Toate aceste alimente ii ofera organismului nutrientii esentiali de care are nevoie pentru a functiona normal. Leguminoasele si cerealale integrale, de exemplu, contin fibre care ajuta organismul sa elimine rapid grasimile nesanatoase, in timp ce pestele este bogat in acizi grasi esentiali omega 3 si omega 6, care reduc nivelul de colesterol si scad numarul trigliceridelor din sange.
Sursa: www.doctorulzilei.ro
