Maria „a murit” la Spitalul CF2 și-a „înviat” la Universitar. „Nu mă pot relaxa! Mi-e frig! Am o stare de neliniște! Ce se întâmplă? Ce am pățit? Dorința mea fierbinte a fost auzită undeva, în Cer".
„Nu mă pot relaxa! Mi-e frig! Am o stare de neliniște! Ce se întâmplă? Ce am pățit?”
Simt ca o avalanșă, am un sentiment de apocalipsă care mă cuprinde. Ceva e profund în neregulă, scrie Elena Manea, pe Republica.ro.
Văd lume care se agită în jurul meu, aud strigăte: „Fetelor! Fetelor! Pacienta cu AB4!”
Urlu din răsputeri: „Am zero, nu AB4!!!”
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Aici se rupe filmul. Știu că am intrat într-o nouă operație, fiindcă cineva cerea acordul unei doctorițe, să îmi taie cămașa de noapte. Tocmai ieșisem de o oră și jumătate din operația majoră de histerectomie si evidare ganglionară, în urma diagnosticului de cancer de col uterin.
Citeste si: ULTIMĂ ORĂ! Andreea Bălan, operată de urgență. S-a trezit într-o baltă de sânge
În vara lui 2016 tot ce voiam era să fac ce trebuie pentru vindecare, după diagnosticul de neoplasm de col uterin. Era gradul unu, complet vindecabil. Aveam încredere deplină în medicul ginecolog de la CF2 și în chirurgul oncolog care a venit special pentru operația mea la același spital. Eram convinsă că sunt pe mâini bune, știam ce presupune această intervenție. 2-3 zile de spitalizare, apoi refacere acasă, ca după o cezariană.
Mi-am făcut planuri că voi fi pe picioare atunci când fiul meu se întorcea din vacanța la munte, alături de bunici. Aș fi fost într-un proces de recuperare, copilul m-ar fi văzut pe picioare, așa cum m-a lăsat la plecare.Chiar dacă lucrurile nu au decurs așa cum am stabilit, tocmai acest plan cred că m-a ținut în viață: întoarcerea la băiatul meu, în vârstă de opt ani! Dorința mea fierbinte a fost auzită undeva, în Cer.
Mai multe, pe Republica.
