Istoria este plină de lideri care au devenit celebri din cauza setei tiranice şi inumane de a domina. Unii au ucis milioane de oameni din dorinţa de nepotolit de a deţine puterea absolută.
Însă puţini s-au apropiat de gradul de brutalitate şi sadism al unei femei. Aceasta a fost regina Ranavalona I şi a condus cu cruzime insula-naţiune Madagascar timp de mai mult de trei decenii, între 1828 şi 1861.
Dintr-un motiv sau altul, regina nu a dobândit notorietatea altor lideri despotici. Însă este foarte probabil că a fost cea mai mare criminală dintre femeile care au intrat în istorie, fiind responsabilă de milioane de morţi.
Acest „palmares” i-a atras reginei Ranavalona I supranumele de „nebuna din Madagascar”.
Născută în 1778 într-o familie obişnuită, Ranavalona I a purtat iniţial numele de Ramavo.
Dar destinul avea să i se schimbe în momentul în care tatăl ei a aflat despre un complot de asasinare îndreptat împotriva regelui Madagascarului.
Tatăl ei l-a informat imediat pe rege despre acest plan, iar monarhul a zădărnicit complotul. În schimb, regele recunoscător a răsplătit familia, acceptând căsătoria dintre Ramavo şi prinţul moştenitor Radama.
În 1810, Radama a urcat pe tron. Din păcate, căsătoria celor doi a fost nefericită, iar cuplul nu a avut niciun moştenitor.
Conform standardelor obişnuite ale noii sale poziţii, regele Radama a început să-şi „elimine” metodic toţi adversarii şi posibilii dizidenţi.
Spre disperarea lui Ramavo, printre cei „eliminaţi” se numărau şi membri ai familiei ei.
Acest lucru a avut un impact negativ asupra relaţiei matrimoniale, care era oricum problematică.
De asemenea, probabil că aceste fapte ale regelui au constituit pentru Ramavo un imbold semnificativ înspre acţiunile sale de mai târziu.
Radama a murit în 1828, fără să lase vreun moştenitor. Potrivit legii, următorul pe linia de succesiune la tron era Rakotobe, fiul bine educat al surorii mai mari a lui Radama.
Deşi reuşise să stea departe de privirile publicului în ultima parte a domniei lui Radama, Ramavo se ocupa cu mare pricepere de diverse uneltiri.
Îşi dorea tronul şi, sprijinită de nişte persoane bogate şi influente, a dat curs unei lovituri de stat.
Era un plan pe care proaspăta văduvă îl ţesuse cu meticulozitate şi care s-a lovit de prea puţină rezistenţă.
Drept urmare, tânăra şi-a luat numele de Ranavalona I şi a devenit regină.
Începuturile brutale ale reginei Ranavalona I
Noua regină a fost puternică şi nemiloasă chiar de la început. La încoronare, şi-a făcut intenţiile cât se poate de clare:
„Să nu spuneţi: «Este doar o femeie slabă şi neştiutoare, cum ar putea ea conduce un imperiu atât de mare?».
Eu voi fi conducătorul aici, spre propăşirea poporului meu şi gloria numelui meu! Nu voi venera alţi zei în afară de zeii strămoşilor mei.
Oceanul va fi graniţa regatului meu şi nu voi ceda un fir de păr din regatul meu!”, a clamat ea.
Una dintre primele sale acţiuni a implicat identificarea şi suprimarea potenţialelor ameninţări (atât legitime, cât şi imaginare).
Epurarea s-a declanşat cu capturarea şi să executarea sistematică a membrilor familiei răposatului rege Radama.
În esenţă, regina se răzbuna pentru acţiunile fostului ei soţ, îndreptate împotriva familiei ei, cu două decenii în urmă.
Vezi pe pagina urmatoare ce metode socante folosea pentru a-i pedepsi pe "vinovati".
