Ziua de 24 iunie în Calendarul Ortodox este sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, ceea ce înseamnă că este o sărbătoare mare și nu se spală, nu se merge la câmp și nu se fac treburi casnice.
Ziua de 24 iunie în Calendarul Ortodox este sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, ceea ce înseamnă că este o sărbătoare mare și nu se spală, nu se merge la câmp și nu se fac treburi casnice.
Citeste si: Maria Ghiorghiu, prezicere îngrijorătoare! "Distrugerea României..."
În tradiția românească, tot astăzi sunt Sânzienele, nume specific zonelor din Ardeal, iar în Muntenia și Oltenia este întâlnită sub denumirea de Drăgaica și este singura sărbătoare păgână acceptată și de Biserică. Din punct de vedere calendaristic, sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat, informează Tradiții-superstiții.ro.
Sânzienele. Cine sunt Sânzienele
Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea se mai numeşte şi „Cap de vară". În tradiția populară, acestea sunt niște fete foarte frumoase care trăiesc în păduri sau câmpii și cel mai adesea, dansează. Conform credinței populare, în noaptea de Sânziene se deschid cerurile iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii, ascunse sau retrase.
Citeste si: Solstițiul de vară 2020! Ce se face astăzi, în cea mai lungă zi din an
Drăgaica e o ființă sfântă care e mai mare peste o ceată de bărbați, numiți Circovi.
Sânziana sau Drăgaica mai este numită și Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa, în funcție de zona geografică a țării.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Tradiții și superstiții de Sânziene
Tradițiile în funcția de zona geografică a țării sunt diverse. În unele zone rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe din flori de sânziene. Aceste coronițe le aruncă mai apoi peste casă. Dacă coronița rămâne agățată și nu cade e semn că acolo, în curând, va avea loc o nuntă. Unele fete păstrează câteva flori și pentru a le pune sub pernă, sperând că noaptea își vor visa ursitul.
În unele zone din Muntenia se joacă Drăgaica, adică două fete se vor costuma, una în costum bărbătesc, cu numele Drăgan, iar cealaltă în costum femeiesc, zisă Drăgaica. Ele merg din casă în casă și joacă un dans care constă în mai multe sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Se spune că oamenii care primesc Drăgaica se consideră că vor avea noroc și recolte bogate.
Un alt obicei specific zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. La răsăritul soarelui femeile se spală într-un râu iar mai apoi se tăvălesc în iarba plină de rouă. În acest fel vor rămâne curate și sănătoase, se vor spăla de boli și de probleme. Orice neîmplinire ar avea se va rezolva, iar cele care își doresc copii au mari șanse să rămână însărcinate.
Citește și: Zodia care minte cel mai mult. Află care nativ este maestru al manipulării- kanald.ro
Citește și: Atenție! Cum va fi vremea în decembrie 2024, ianuarie și februarie 2025- stirilekanald.ro
Superstițiile în ziua de Sânziene
În ceea ce privește superstițiile din ziua de Sânziene, sunt unele care se referă la vreme și altele la recoltă.
Se spune astfel că dacă plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug: se va face porumb, vin, o seamă de bucate.
De asemenea dacă cucul va înceta să cânte cu mult înainte de Sânziene e semn că vara va fi la început călduroasă, apoi secetoasă. Dacă însă cucul continuă să cânte și după Sânziene atunci va fi foamete, războaie și alte nenorociri.
Mai mult dacă Sânzienele îi apucă pe oameni cu porumbul necopăit se zice că toamna nu are să aibă o recoltă bună.