Iată care sunt noutățile de astăzi pentru românii născuți în anii '60. Pensionarea este unul dintre subiectele de interes pentru multe persoane aflate la finalul vieții active, în contextul reformei pensiilor.
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), pentru bărbați situația este clară și stabilă, în timp ce pentru femei se schimbă într-un ritm mai rapid.
Citește și: Femeile din România primesc ajutoare pentru alimentele de Paște
Vestea zilei pentru românii născuți în anii ’60
În prezent, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și de 62 de ani pentru femei, dar aceasta va fi crescută treptat până la 63 de ani până în 2030. Apoi ar trebui să fie egală cu 65 de ani pentru bărbați până în 2035, conform etapelor PNR.
Bărbații care vor dori să iasă la pensie vor trebui să cotizeze cel puțin 15 ani sau 35 de ani, adică întreaga perioadă. Pentru femei, însă, situația este oarecum diferită, deoarece vârsta însăși de pensionare este variabilă.
Astfel, multe femei născute în 1961 vor ajunge la vârsta de pensionare în 2023, dar stagiul lor de cotizare variază semnificativ în funcție de luna de naștere, după cum se arată mai jos:
-femeile născute în ianuarie și februarie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani;
-femeile născute în martie și aprilie 1961 au un stagiu de cotizare de 31 de ani și o lună;
-femeile născute în mai și iunie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și două luni;
-femeile născute în iulie și august 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și trei luni;
-femeile născute în septembrie și octombrie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și patru luni;
-femeile născute în noiembrie și decembrie 1961 au un stagiu de cotizare de 32 de ani și cinci luni.
Cum se schimbă vârsta de pensionare în România
Pentru procedurile de dovedire a vechimii în muncă din grupa I și grupa II acumulate înainte de 1 aprilie 2001, CNPP a anunțat recent că este necesar un carnet de muncă în conformitate cu Decretul 92/1976. În cazul în care carnetul de muncă nu reflectă cu exactitate perioada de vechime sau este incomplet, angajatorul sau deținătorul legal al carnetului trebuie să prezinte un certificat care să servească drept dovadă.
Pentru o listă a altor documente care pot fi verificate în procesul de pensionare, aceasta include:
-actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia,
-actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă;
-contractul individual de muncă;
-contractul colectiv de muncă;
-decizii interne;
-act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu;
-extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative.
Cei care dețin documente legale și angajatorii sunt obligați să pună la dispoziția Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor regionale de pensii relevante, la cerere, documentele create înainte de 1 aprilie 2001.
Aceste documente stau la baza certificatelor care verifică încadrarea persoanelor în fostele grupe de muncă I și/sau II. Acest lucru se face pentru a asigura conformitatea cu legislația relevantă. În cazul în care nu se realizează conformitatea sau nu se prezintă documentația necesară, perioada respectivă este socotită ca muncă sau contribuții în condiții normale de muncă.
Citește și: Angajatele din România pot primi 400 de lei bonus de Paște. Ce își doresc femeile de sărbătorile pascale?
