Iată ce se face înainte de postul Paștelui.
Ziua de 11 martie marchează începutul Săptămânii Albe, cunoscută drept și Săptămâna Brânzei, cea dinaintea intrării în Postul Paștelui, de pe data de 18 martie.
Suntem în Săptămâna Albă între 11 si 17 martie 2024
Citește și: De ce se spune că nu este bine să speli lunea si alte superstiții similare
Citește și: Cum să faci lumânări din ceară de soia
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Învierea Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători în calendar ortodox, iar postul Paștelui este cel mai lung post de peste an, unde credincioșii renunță la alimentele de origine animală și se îndreaptă către rugăciune și milostenie. Înainte de postul mare are loc și o perioadă de trecere numită Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, care începe pe data de 11 martie și se termină pe data de 17 martie.
Ce reprezintă pentru credincioși Săptămâna Albă
Pe lângă faptul că este o perioadă de tranziție între zilele normale în care oamenii sunt obișnuit să consume alimente fără rețineri, Săptămâna Albă simbolizează și haina luminoasă a postului pe care urmează să îl începem.
În această perioadă credincioși se întăresc din punct de vedere duhovnicesc și merg la rânduielile liturgice specifice acestei săptămâni pentru a fi mult mai aproape de Dumnezeu. Săptămâna Albă este săptămâna în care oamenii încep să se abțină de la anumite alimente, pentru a nu face o trecere bruscă pentru cel mai mare prost din an. Creștinii încep să fie mult mai milostivi unii cu ceilalți și se pregătesc spiritual pentru liniștea de care au nevoie în următoarea perioadă. Merg mai des la biserică, se roagă și îi ajută pe cei aflați în necaz. Există și o serie de tradiții, în funcție de fiecare zona țării, astfel că noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminică Lăsatunui Sec de brânză, se fac mai multe focuri pe dealuri, prin curte și grădină, fiind curățate și arzând uscaturile, pentru a nu mai face treabă în următoarea perioadă și pentru a fi găsiți curați în postul venirii aceste mari sărbători.Ce se mănâncă în Săptămâna Albă
În anumite zone, în duminica Lăsatului Sec de brânză se fac mese tradiționale care se încheie cu un ou fiert și cu un bulz făcut din mămăligă, în mijlocul căruia se pune brânză de oaie, apoi este copt pe jăratic. În Săptămâna Albă nu se consumă carne și există dezlegare la brânză, lapte și ouă în ziua de luni, miercuri și cea de vineri.
Gospodinele pregătesc plăcinte cu brânză în aceste zile și se bucură de diferite produse lactate pe care nu le mai pot consuma în următoarea perioadă. Există și o superstiție cu privire la brânză, care aduce spor în bucate și gospodărie, dar și pentru “hrănirea” morților. Femeile pun pe pervaz într-o farfurie, o felie de pâine, un pahar cu vin, sare și plăcinta cu brânza care se lasă acolo până în seara duminicii respective. Ultima zi din Săptămâna Brânzei este numită „Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, care marchează ziua în care strămoşii noştri au încălcat postul rânduit de Dumnezeu. Această zi este cunoscută din moși strămoși drept „Duminica Iertării”, iar toți cei care au avut conflicte cu cineva în perioada de dinainte, trebuie să se împace sau să își ceară iertare, pentru a fi iertați, la rândul lor. Te invităm şi mâine, pe kfetele.ro, pentru a descoperi mai multe sfaturi și trucuri despre un stil de viață sănătos și echilibrat, împreună cu idei creative și inspiraționale pentru a face fiecare zi specială.
